carte

Cazania Mitropolitului Varlaam – prima carte românească tipărită în Moldova

Cazania Mitropolitului Varlaam este cea mai importantă carte veche de învăţătură duhovnicească, alături de Biblia lui Şerban, din anul 1688. Datorită limbii sale atât de curgătoare şi învăţăturii ei dătătoare de viaţă, această carte a avut cea mai largă răspândire pe pământul ţării noastre, mai ales în Transilvania, unde se mai păstrează astăzi peste 350 de exemplare în manuscris. Setea de Hristos, ca şi unitatea de credinţă, de limbă şi de simţire au făcut pe mulţi credincioşi din Transilvania să o scrie cu mâna, pentru a circula mai uşor şi a fi citită din casă în casă. Cazania de la Iaşi a fost multă vreme pentru români cea dintâi carte de religie, de citire, de învăţătură şi de mângâiere duhovnicească, pe limba şi înţelesul tuturor.

Îngerul păzitor ne conduce sufletul la Învierea de Apoi

În ziua înfricoșătoarei Judecăți, îngerul păzitor ajută sufletul pe care l-a păzit în această lume și călătorește cu el înaintea înfricoșătorului Judecător.

Despre Bogorodişna sau Canoanele Maicii Domnului

Unii credincioși, din evlavie şi dragoste pentru Maica Domnului, au luat mântuitorul obicei din așezările noastre monahale de a citi zilnic din Canoanele Maicii Domnului, scriere numită în limbajul bisericesc şi Bogorodişna (în limba slavă cuvântul Богородица – Bogorodiţa – înseamnă Născătoarea de Dumnezeu). Din păcate, în bună parte, creştinii nu prea cunosc această carte mult folositoare de suflet. Care este, așadar, originea ei?

Aduceri aminte despre un monah care a tipărit viața Maicii Domnului

Parcurgem duhovnicește calea frumoasă şi plină de bucurii sfinte a Postului Adormirii Maicii Domnului aducându-ne aminte de nobilele sale virtuți, dar şi de ajunarea pe care a săvârșit-o înainte de mutarea ei din viața pământească. De aceea, mulți credincioși poartă o iubire aparte Maicii Domnului, respectând cu multă acribie Postul Sfintei Mării, așa cum este cunoscut în tradiția noastră românească. Însă, nu doar mirenii, ci și cei din cinul monahal s-au înscris în aceeași rânduială duhovnicească, arătând Împărătesei celei alese necondiționată dragoste, căci ea ne veghează tuturor drumul către Împărăția cerurilor.

Cum a scos Cuviosul Sisoe Sihastrul Schitul Rarău de sub ocupaţia străină

În zorii zilei au poposit într-o frumoasă poiană de munte, aproape de locul numit „Piatra Zimbrului”. Aici au aşezat icoana Maicii Domnului într-un trunchi de brad şi au făcut priveghere şi liturghie de mulţumire lui Dumnezeu. Apoi au construit o biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cum se vede până astăzi, în care au aşezat catapeteasma şi sfânta icoană, protectoarea schitului.

Fiecare suflet își are propria cale spre mântuire

De toate este nevoie, și de psihologie, și de pregătire, dar atâta timp cât nu le avem, cu frică și cu cutremur să căutăm ca Dumnezeu să nască în inimile noastre acel cuvânt de duh și de adevăr.

Adormirea în Domnul a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul şi păsările venite la înmormântare

Deodată însă, peştera s-a umplut de nenumărate păsărele de pustie, cărora Cuviosul Ioan le dădea zilnic pesmeţi să mănânce. Acum, însă, nu veniseră să primească hrană, ci au fost trimise de Dumnezeu, spre cinstirea Sfântului Ioan, ca să-l jelească şi să-l petreacă spre mormânt.

Cartea Cerească sau cartea pamântului, ce alegi?

Nu înscrierile în cărțile de aur, în diplome și dosare pompoase, care-ți fac nume bun, e înscrierea care trebuie s-o urmăriți, în singurele zile care ne-au mai rămas, ci în Cartea Cerului.

Simfonia Bucuroiu – o prezentare a volumului „Cu Hristos în lumina reflectoarelor. Editoriale televizate”

Cartea lui Răzvan Bucuroiu, intitulată „Cu Hristos în lumina reflectoarelor. Editoriale televizate” este un asemenea exemplu, de negare definitivă a vechilor reflexe, prin care cândva ne resemnam colectiv că nimic din ceea ce afirmăm, chiar și cu voce sigură și fermă, nu este decât un simplu moment în timp, de care cel mult, ne-am mai putea aminti, știu și eu, uneori...

Sfânta Cruce – o armă nebiruită

Și a lăsat-o nouă ca pe o armă nebiruită împotriva diavolului și ca un semn dumnezeiesc lăsat nouă, după cum scrie: „Dat-ai celor ce se tem de Tine, Doamne, semn, ca să fugă de la fața arcului” (Psalmul 59, 4).

Pagini