căsnicie

Familia creștină este sfințită și ocrotită de harul lui Dumnezeu

Săvârşirea nunţii alcătuieşte o Taină, prin care este pecetluită făgăduinţa credincioşiei veşnice şi este sfinţită legătura căsătoriei; din clipa venirii lor pe lume şi în tot răstimpul educării lor, copiii sunt puşi sub ocrotirea şi călăuzirea Bisericii.

Unui rugător de care își bat joc toți casnicii săi

Bucură-te, frate, de o sută de ori, bucură-te! Oare nu vezi că în casa voastră se joacă drama Evangheliei?

Dumnezeu este cheia unei căsnicii armonioase

Prin credință, pocăință, rugăciuni comune, prin educarea creștină a copiilor și prin dragoste reciprocă, soții merg către scopul principal: Împărăția lui Dumnezeu.

Spiritualizarea iubirii conjugale

Nu vedem neputința lui de a se ridica, iar pe noi ne apucă postul, ne apucă rugăciunea, ne apucă tămâierea, ne apucă mersul la mănăstiri și apoi disprețul față de celălalt, care n-a vrut să meargă la mănăstire, n-a vrut să țină post etc. Aceasta nu este iubire, ci dimpotrivă.

Curăţia în căsnicie – când vezi frumusețea celuilalt ca pe ceva sfânt

Castitatea nu numai că este compatibilă cu căsnicia: castitatea reprezintă baza căsătoriei, când doi oameni se pot privi unul pe celălalt şi îşi pot vedea frumuseţea unul altuia ca pe un lucru sfânt, care le-a fost încredinţat şi pe care trebuie nu numai să-l păzească, ci şi să-l ducă la desăvârşirea deplină.

Ce aduce nou un copil?

Copilul aduce împlinire, bucurie, gustul purităţii, al nevinovăţiei, al frumuseţii, al neprihănirii. Nu cred că este nevoie să pledăm pentru naşterea de prunci. Este un lucru de la sine înţeles. Copilul aduce mult sprijin în ceea ce priveşte consolidarea căsniciei. Copilul îi uneşte pe cei doi soţi, cum se spune. Este binevenit şi pentru că îi provoacă pe cei doi soţi la ieşirea din egoismul în doi.

Soţul şi soţia trebuie să aparţină doar unul altuia

Iubirea sănătoasă, normală, dintre soţ şi soţie, nu numai că nu simte nevoia distanţării egoiste de ceilalţi, ci dimpotrivă, dă naştere unei sensibilităţi deosebite faţă de ceilalţi oameni. Grija tandră pe care o au soţul şi soţia unul față de altul creează în mod involuntar şi firesc o grijă tot atât de tandră faţă de ceilalţi oameni: eliberându-se de puterea egoismului, atât soţul, cât şi soţia, fiecare în parte, devin deschişi în inima lor faţă de toţi oamenii.

A doua perioadă de criză în viața familiei

În decursul acestei perioade, soţii trebuie să fie deosebit de atenţi unul cu celălalt, să se sprijine reciproc. Este important ca bărbatul să-i dea de înţeles iubitei sale cât de mult apreciază ceea ce face ea pentru familie şi pentru el personal. Iar pe doamne le-aş sfătui să nu se descurajeze, deoarece majoritatea femeilor au mai multă stofă de autodidact decât bărbaţii şi se adaptează mai uşor la condiţii noi.

Cum să-ți vezi soțul sau soția prin ochii lui Dumnezeu

Nimeni nu e perfect. Dar viaţa spirituală ne cere să nu rămânem niciodată pe poziţiile definitive ale asprei judecăţi: „el este aşa şi aşa, ea are un caracter aşa şi pe dincolo − e un om imposibil, nu se va schimba niciodată etc.”. Dacă şi Dumnezeu ne-ar privi în acelaşi fel, n-am mai avea nici o şansă de a ne îndrepta.

Soții care se roagă împreună, rămân împreună

Prin împărtăşirea comună, prin participarea comună la viaţa Bisericii, la Tainele şi rugăciunile ei, căsnicia devine nu numai unirea trupească şi sufletească, ci şi duhovnicească. Prin aceasta, căsătoria bisericească şi ortodoxă nou-testamentară se deosebeşte de oricare altă căsătorie.

Pagini