ctitor

Cuviosul Dometian Arhimandritul, mare egumen al Mănăstirilor Neamţ şi Bistriţa

Fiind călugăr învăţat şi iubit, atât de soborul părinţilor, cât şi de marele domn Alexandru cel Bun, arhimandritul Dometian a fost numit, la 7 ianuarie 1407, stareţ al Mănăstirilor Neamţ şi Bistriţa, „ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta”. Din acest moment au fost unite ambele mănăstiri sub aceeaşi conducere mai bine de 20 de ani.

Ieroschimonahul Nectarie, al doilea ctitor al Schitului Prodromu, Muntele Athos (1800 - c. 1900)

Ieroschimonahul Nifon, fiind stareţ, se îngrijea mai mult de cele duhovniceşti ale obştii, iar părintele Nectarie, fiind iconom al schitului, se îngrijea mai mult de cele ale Martei. Aduna bani din ţară, aducea materiale pentru zidirea bisericii şi a chiliilor, transporta alimente cu corabia şi odihnea pe toţi.

Turnul Sfântului Sava de la Mănăstirea Hilandar

În mijlocul laturii de răsărit a mănăstirii Hilandar se înalţă turnul Sfântului Sava, zidit de ctitor însuşi.

Arhimandritul Visarion Făgărăşanul, ctitorul Mănăstirii Cocoş

Mănăstirea Cocoş, cu rânduială de viaţă atonită, era pentru românii dobrogeni un adevărat liman duhovnicesc, căci vestea marelui stareţ atrăgea pelerini din toate părţile, până şi din Ardeal.

Ctitorii ştefaniene din Sfântul Munte Athos

Urmând tradiţia înaintaşilor săi, Sfântul Ştefan cel Mare a făcut numeroase danii mănăstirilor athonite.

Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie, ctitorul Mănăstirii Brazi

Mănăstirea Brazi – numită şi „de la Cruce” –, de lângă oraşul Panciu, a fost cea mai iubită ctitorie a sa. Aici s-a ostenit cel mai mult, ajutat fiind şi de ucenicul său, Lavrentie, episcopul Rădăuţilor, şi aici a avut de înfruntat şi multe oprelişti. În 1688 a fost răpit de trimişii lui Şerban Cantacuzino şi dus în Ţara Românească, unde a fost închis şi chinuit vreme de 10 săptămâni.

Ajutoare româneşti la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

Arsă şi pustiită de mai multe ori, a fost reînnoită atât de ţarii ruşi, cât şi de domnii Ţărilor Române.

Fericitul Mitropolit Dosoftei, cel dintâi aghiograf român

Mitropolitul Dosoftei este primul poet şi imnograf al neamului nostru, precum și ctitorul limbii româneşti în cultul Bisericii din Moldova. El traduce și tipărește pentru prima dată în grai românesc Liturghierul, Psaltirea şi Octoihul, cărţile de bază ale cultului ortodox, precum și Vieţile Sfinţilor pe tot anul (1682-1686).

Contribuţii româneşti la Mănăstirea Xenofont – Pelerinajul părintelui Cleopa la Athos

După Sfântul Ştefan cel Mare, care face danii în 1475, cei mai mari ctitori ai Mănăstirii Xenofont au fost boierii Craioveşti, Duca şi Radu.

Aghiasma Cuviosului Simon Izvorâtorul de mir

În afara Mănăstirii Simonos Petras, lângă Peştera Cuviosului Simon (ctitorul acestei mănăstiri), este un mic izvoraş de apă.

Pagini