ctitor

Ieroschimonahul Nifon Ionescu – starețul care a făcut să înflorească Schitul Românesc Prodromu

Pentru bolnavi, stareţul a zidit bolniţă şi a rânduit călugări îngrijitori, iar pentru cei tineri şi cu talent a format şcoală de muzică psaltică, vestită în tot Muntele Athos, sub conducerea marelui dascăl şi protopsalt român, schimonahul Nectarie Creţu. Astfel, sub stăreţia ieroschimonahului Nifon Ionescu, Schitul Prodromu îşi trăia cea mai liniştită epocă de armonie şi înflorire duhovnicească din toată istoria sa.

Aghiasma Cuviosului Simon Izvorâtorul de mir

În afara Mănăstirii Simonos Petras, lângă Peştera Cuviosului Simon (ctitorul acestei mănăstiri), este un mic izvoraş de apă.

Mănăstirea Grigoriu – Athos

Unul dintre cele mai bine organizate aşezăminte athonite, Mănăstirea Grigoriu este cunoscută pentru vocaţia sa misionară. De mai bine de 35 de ani mănăstirea trimite monahi misionari în toată lumea, dar în special în ţări din Africa centrală.

Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din Bucureşti

Biserica Sfântul Grigorie Palama se află în Bucureşti, la circa un kilometru de podul Grozăveşti, pe malul drept al Dâmboviţei, lângă aleea de intrare principală a incintei Universităţii Politehnice Bucureşti.

Puterea milosteniei – Sfântul Ierarh Antim Ivireanul

„Nici un lucru nu este atât de primit înaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la săraci şi la sfintele biserici. Pentru aceasta vedem în Sfânta Evanghelie că Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe alţii moştenitori ai cereştii Sale împărăţii, fără numai pe acei ce au făcut faceri de bine întru această lume. Adică, pe cei ce au miluit pe cei săraci, au săturat pe cei flămânzi, au adăpat pe cei însetaţi, au îmbrăcat pe cei goi, au mângâiat pe cei străini şi au căutat pe cei bolnavi şi închişi.”

Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie, ctitorul Mănăstirii Brazi

Mănăstirea Brazi – numită şi „de la Cruce” –, de lângă oraşul Panciu, a fost cea mai iubită ctitorie a sa. Aici s-a ostenit cel mai mult, ajutat fiind şi de ucenicul său, Lavrentie, episcopul Rădăuţilor, şi aici a avut de înfruntat şi multe oprelişti. În 1688 a fost răpit de trimişii lui Şerban Cantacuzino şi dus în Ţara Românească, unde a fost închis şi chinuit vreme de 10 săptămâni.

Mănăstirea Schimbării la Față a Domnului – Terrasson, Franţa

Mănăstirea Schimbării la Față, prima mănăstire de maici din Europa Occidentală, a fost înființată în anul 1978 de către părintele Elie Ragot la Martel, cu binecuvântarea arhimandritului Emilianos, egumenul de atunci al Mănăstirii Simonos Petras.

Ascetul care a fugit în pustie pentru a nu deveni stareț și mitropolit ‒ Ieroschimonahul Neofit Eliade

„Neofit Eliade, bărbat erudit, elenist, mare ieroschimonah, pustnic, ascet mare la Schitul Pocrov, fost igumen Mănăstirii Secu între anii 1870-1886. A fost capabil, a dat sfat pentru a să face spitalul, şcoala şi spiţeria (farmacia) la Târgu Neamţ, bolniţele din mănăstire şi altele au făcut. Cine n-a văzut pe acest părinte Neofit în rugăciunile lui, acela n-a văzut sfinţenia întrupată. A murit la 3 februarie 1886, în Mănăstirea Neamţ, unde se retrăsese din igumenia Mănăstirii Secu.”

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” – Brusturi

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” este situată în inima codrilor din comuna Brusturi, judeţul Neamţ, în locul unde în Al Doilea Război Mondial a avut loc o cumplită ambuscadă în care au murit peste 14.000 de ostaşi români, ruşi şi germani, într-o singură noapte.

Mănăstirea Dohiariu – Athos

Aşezată în partea sud-vestică a peninsulei Athos, între arsanaua Mănăstirii Zografu şi Mănăstirea Xenofont, Dohiariu este prima mănăstire pe care o întâlneşte închinătorul venind cu vaporul de la Ouranopolis spre Sfântul Munte.

Pagini