Istoria mormintelor din pridvorul Mănăstirii Tazlău
În pridvorul de astăzi al Mănăstirii Tazlău, înnoit și adus la forma apropiată de cea a secolului al XVI-lea, există patru lespezi de mormânt. Potrivit tradiției locale, primul mormânt a fost al Sfântului Cuvios Chiriac, iar cel de-al doilea – al arhimandritului Zaharia, ultimul ctitor din marele pomelnic.
În pridvorul de astăzi al Mănăstirii Tazlău, înnoit și adus la forma apropiată de cea a secolului al XVI-lea, există patru lespezi de mormânt. Prima placă din partea stângă a intrării în pridvor era o lespede simplă; a doua, situată lângă ușa de vest a pridvorului, avea săpată o cruce grecească, cu inscripția total uzată. Potrivit tradiției locale, primul mormânt a fost al Sfântului Cuvios Chiriac, iar cel de-al doilea – al arhimandritului Zaharia, ultimul ctitor din marele pomelnic.
În partea de nord a pridvorului sunt două plăci cu inscripții în limba slavonă. Pe prima lespede, Episcopul Melchisedec a descifrat: Această piatră a făcut-o și a înfrumusețat-o pan Vasile părintelui Alexie, care a răposat în zilele evseviosului și iubitorului de Hristos, Io Constantin Moghilă voievod în anul 7118. La capătul pietrei sunt scrise următoarele cuvinte: S-a scris piatra aceasta sub egumenul Gavrilă.
(Sursă de documentare: lucrarea Mănăstirea Tazlău – 500 de ani de existență, Preot Gheorghe Vartolaș, Editura Trinitas, Iași, 1996)
Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat”, Apostol al Mântuitorului și al Neamului românesc
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro