cuvios
 

Cuviosul Arhimandrit Gheorghe a condus, timp de 25 de ani, două mari obşti călugăreşti

Ca stareţ al celor două mănăstiri, Cernica şi Căldăruşani, Cuviosul Gheorghe a împărţit soborul în două părţi, punând în fiecare mănăstire câte un egumen destoinic. A rânduit la biserică pravilă zilnică, spovedanie deasă, ascultare şi masă de obşte, după tradiţia Athosului şi potrivit aşezământului său.

Cum am primit binecuvântarea Sfântului Paisie Aghioritul

Simţeam că Stareţul Paisie vieţuieşte încă la Panaguda, iar acum merg să iau binecuvântare şi un cuvânt de folos. Şi chiar aşa a fost!
18 fotografii

(Foto) Popas la peştera Sfinţilor Dionisie şi Mitrofan de la Sihăstria „Sfânta Ana Mică” – Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci
Această peşteră se găseşte la Sihăstria „Sfânta Ana Mică”, într-un loc foarte pustiu şi propice ascezei. Astăzi, în peştera unde au trăit cei doi cuvioşi este construită o bisericuţă, lucru înfăptuit de către părintele Gherasim, imnograful Marii Biserici a lui Hristos.

Schitul athonit „Sfânta Ana”

Aflat pe teritoriul Mănăstirii Marea Lavră, Schitul „Sfânta Ana” nu este numai cel mai mare, ci totodată şi cel mai vechi schit din Sfântul Munte. Aşezământul este renumit atât pentru frumuseţea locului, cât şi pentru aşezarea chiliilor, care sunt ca nişte cuiburi de păsări agăţate pe panta Muntelui.

Peştera Sfântului Atanasie Athonitul

Poate cea mai cunoscută peşteră a Athosului, Peștera Sfântului Atanasie adăpostește icoana Maicii Domnului „Eghiptissa”, la care s-a rugat Maria Egipteanca înainte de a pleca în pustiul Iordaniei.

Mănăstirea Bisericani

Bisericanii şi-au căpătat numele de la evlavia rugătorilor isihaşti, ucenici ai cuviosului Iosif Sebastian care, după tradiţie, a pus temelia schitului cu ajutorul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la anul 1498.

Mănăstirea Bran – Braşov

Mănăstirea Bran este aşezată pe vârful Dealului Balaban, ce străjuieşte satul Şimon-Bran, într-o zonă de un pitoresc aparte. Pelerinii ce ajung aici au parte de o impresionantă panoramă asupra Masivilor Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru şi asupra Munţilor Leaota şi Măgura Codlei.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica și viaţa sa plină de înfrânări

În vara anului 1817, Sfântul Calinic n-a mâncat pâine deloc, timp de 40 de zile, nici legume fierte la foc. Numai seara, după apusul soarelui, mânca câte o felie de pepene şi fructe crude, ca să-şi potolească slăbiciunea firii şi să nu calce porunca stareţului.

Mănăstirea Turnu de pe valea Oltului

La poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, într-un loc retras, pe malul stâng al Oltului, se înalţă silueta zveltă a mănăstirii de călugări Turnu, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia.

Chilia Sfântului Grigorie Palama de la Marea Lavră

Pe cărarea dintre Mănăstirea Marea Lavra şi colina „Ţamakis”, prin văi şi povârnişuri împădurite şi stâncoase, se găseşte Kathisma Sfântului Sava. În această chilie s-a nevoit Sfântul Ierarh Grigorie Palama, în viaţă ascetică de trezvie şi rugăciune.

Pagini