deznădejde

La ce-ți este de folos deznădejdea?

Sfântul Isaac Sirul spune: „Când arunci o mână de nisip în mare se risipește și dispa­re, nu deranjează marea câtuși de pu­țin. La fel și păcatele tale, când cad în oceanul nemărginit al milostivirii lui Dumnezeu, dispar îndată”.

Șofer de taxi bolnav de cancer, vindecat de Sfânta Cuvioasă Ipomoni

Sfânta Ipomoni s-a înfățișat în chipul unei monahii unui șofer de taxi care locuia în Atena. L-a oprit și i-a cerut să se îndrepte spre Loutraki. Taximetristul avea cancer de piele localizat la mâini și se afla într-o mare deznădejde. Pe drum, monahia, care purta o camilafcă cu o cruce roșie, l-a întrebat: „De ce ești așa de trist?”. Iar acela nu a evitat să-i mărturisească tot adevărul. După aceea, Sfânta Ipomoni l-a întrebat dacă vrea să-l însemneze cu semnul Sfintei Cruci pentru a se face bine, iar acela a acceptat.

Monahul Damian Guţea, despre cea mai grea patimă dintre toate

Mândria omoară cei mai mulţi oameni! Orice cădere a omului este numai din mândrie! Din pricina încrederii în sine, omul este lăsat să cadă în necredinţă, în desfrânare şi în deznădejde. Cu cât se mândreşte omul, cu atât cade mai repede şi mai de sus! 

Cum îl pot sprijini pe celălalt când are o dispoziție proastă?

„Simpatie”, în sensul bun, nu înseamnă „împreună cădere”. Modul cel mai eficient de a contribui la restabilirea dispoziţiei lui este să-ţi păstrezi inima plină de sentimente bune.

Pe calea mântuirii ne pândesc trei primejdii. Cum le putem evita?

Sfințenia vieții și faptele dragostei de aproapele sunt datoriile cele mai de seamă ale omului.

Dumnezeu este nespus de bun, dar totodată este nespus de drept

În curgerea vieții pământești, noi vedem mai mult milostivirea Sa cea nemărginită, dar va veni ziua când Dumnezeu se va arăta mai ales în lumina dreptății Sale, ziua Înfricoșătoarei Judecăți. „Toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos”, zice Apostolul (Romani 14, 10); atunci, „Dumnezeu va judeca lumea cu dreptate, va judeca neamurile fără strâmbătate”.

Înţeleptul Monah Iov Burlacu – o viață cu nădejde și o moarte plină de pace

Zicea părintele Iov: „Cum se înşală omul de dulceţile vieţii acesteia! Ba, ajunge atât de lipit de materie, încât refuză bucuriile vieţii veşnice. De aceea, un astfel de om face totul ca să nu mai moară. Iar când vine moartea, îl află nepregătit şi deznădăjduit. Cel nepregătit moare de moarte grea. Iar cel pregătit aşteaptă cu bucurie ceasul morţii la care a cugetat toată viaţa. Sfârşitul lui este plin de pace şi nădejde, căci se duce la Hristos”.

Duhovnicii – cei mai buni psihoanaliști

Duhovnicul, cu luminarea Duhului Sfânt care cercetează adâncurile inimii, discerne patimile, și cel ce se spovedește este pus față în față cu sinele său real și recunoaște boala acestuia, fără să fie traumatizat, fără să deznădăjduiască și fără încercarea de a se autojustifica.

Cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui

Chiar dacă i se pare cuiva că se împărtășește de toate virtuțile, dacă nu va răbda până la sfârșit și nu se va izbăvi de cursele diavolului, nu este vrednic să ajungă în Împărăția Cerurilor. Fiindcă și cei ce au luat arvuna au nevoie de răbdare, ca să primească răsplata desăvârșită în veacul viitor.

Nu trebuie să deznădăjduim dacă nu suntem cum se cuvine să fim

Oare nu poate să mântuiască sufletul tău Cel ce a făcut pentru tine lumea cea atât de mare, pe care tu o vezi?

Pagini