lăcomie

Ce ne înlănțuiește în patimi?

Atâta vreme cât aceste fire nu sunt încă tăiate, în viaţa creştină din noi nu se poate pune nădejde: ea este plină de poticniri şi căderi, dacă nu totdeauna văzute, cel puţin lăuntrice.

Protosinghelul Ioil Gheorghiu – sfaturi pentru mântuire

Fiilor mei duhovniceşti din sate şi oraşe, le doresc mai multă râvnă la biserică, la rugăciune, la milostenie, la toată fapta cea bună. Să nu uite ca în fiecare post să se spovedească, să asculte de duhovnici şi de mai-marii lor şi să fugă ca de moarte de beţie şi desfrânare, de uciderea de copii şi de secte. De mă vor asculta şi vor urma lui Hristos, nădăjduiesc să se mântuiască şi ei şi să mă mântuiesc şi eu cu rugăciunile lor.

De ești bolnav nu te descuraja, ci mulțumește lui Dumnezeu

Bucură-te de boală, fie că e spre îndreptarea ta, fie că e dovada iubirii lui Dumnezeu, vrând să te facă și mai bun.

Fiecare patimă ne desparte de Dumnezeu

Cei desfrânați se silesc să arate pe ceilalţi toţi mai răi decât dânșii, socotind să vâneze pe seama lor nevinovăţia, din pricina mulţimii relelor.

Conştiinţa noastră ne arată patimile care ne stăpânesc

Avem un semn foarte limpede: faptele rele în care cădem deseori, şi cu asemenea putere că nu ne putem stăpâni, arată că avem în inimă aplecarea, patima corespunzătoare, care le şi pricinuieşte mereu. 

Postul – care este reversul medaliei?

Războiul stomacului, însă, e primul război pe care l-a pierdut omul (în Rai) şi prima biruinţă a diavolului. Şi cu el, diavolul nădăjduieşte să-i câştige şi pe oameni şi să-i desfacă de Dumnezeu.

(Video) „Mulți oameni urăsc păcatul, dar iubesc rădăcina păcatului”

De ce revenim mereu la aceleași păcate și la aceleași răni, la aceleași dependențe de care ne propunem, cel puțin în teorie, să scăpăm?

Lăcomia ne răpește tot ce avem mai de preț

Dacă cineva mănâncă exagerat, își vatămă sănătatea trupului. Ochiul, dacă este expus la lumină orbitoare, își pierde însușirea de a vedea. Urechea, dacă este expusă la zgomote asurzitoare, își pierde însușirea auditivă. Toate acestea arată unde duce lăcomia și cât de nefirească este.

Când lucrăm virtuțile, trebuie să fim atenți la ispite

Când diavolul se încredinţează că nu primim lesne păcatul însuşi, ci vede că ne păzim de desfrânare şi că întoarcem spatele lăcomiei, că urâm nedreptatea, că ocolim desfătările necuviincioase, că postim şi ne rugăm şi că ne îngrijim să facem milostenie, atunci plănuieşte alte şi alte şiretlicuri cu care să ne piardă întreaga comoară duhovnicească.

Lupta pentru bani – între patimă și bune intenții

Omul obsedat de iubirea arginților își pierde toată energia, posibilitățile și talentul pentru a aduna bogății, în defavoarea bunurilor cerești. Nu bogăția în sine este păcat, ci reaua utilizare a acesteea. În baza acestui păcat, se dezvoltă nenorociri ca lăcomia, zgârcenia, hoția, colecționarea patologică, dorința de înavuțire, necredința în Dumnezeu.

Pagini