moștenire

Rețetă de fericire în căsnicie – începe fiecare zi ca şi cum ar fi prima după nuntă

Bagă bine de seamă: de acum înainte sunteţi începătorii de neam ai unei generaţii noi. Trebuie să faceţi aşa încât să lăsaţi copiilor nu numai moştenire (avere), ci în primul rând trup sănătos şi suflet puternic.

Uitându-ne în pământ vom constata că toți suntem la fel

Noi suntem luaţi din pământ şi în pământ vom merge şi nu se cuvine să ne înălţăm unii înaintea altora, căci pe noi toţi pământul ne va face deopotrivă şi ne va da fiecăruia partea lui.

Toate să le facem de dragul lui Hristos!

Când auzi Scriptura spunând: Care va răsplăti fiecăruia după faptele lui (Romani 2, 6), să știi că judecata lui Dumnezeu privește nu la cele ce se fac, ci la scopul lor.

Părinții sunt strâns legați de copii, prin legături nevăzute

Părinţii sunt strâns legaţi de copii prin legături nevăzute, duhovnicesc-morale. De la strămoşi la urmaşi, ca de la donatorii de sânge la pacienţi, se face o „transfuzie” constantă de energie duhovnicească. Această interacţiune nu încetează niciodată, deşi îşi schimbă formele şi intensitatea. Probabil că ea nu depinde de timp şi spaţiu – cel puţin, nu dispare după moartea fizică a părinţilor sau copiilor.

Copiii sunt răsplata lui Dumnezeu pentru părinți

Nașterea de copii este binecuvântarea specială a lui Dumnezeu, așa cum ne va spune Sfânta Scriptură: „Te va iubi, te va binecuvânta, te va înmulți și va binecuvânta rodul pântecelui tău” (Deuteronom 7, 13).

Sileşte-te pentru cele bune

Dacă vrei să le găseşti pe cele duhovniceşti, să te sileşti pe tine însuți şi în primul rând la ascultare.

Atenţie ce moştenim şi ce transmitem!

Când omul se căsătoreşte trebuie să conştientizeze ce înseamnă actul căsătoriei şi care este marea responsabilitate. Să fie foarte atent ce transmite mai departe la descendenţii săi. 

„Copilaşul e ca aluatul: ce-ai frământat aceea creşte”

„Copilaşul e ca aluatul: ce-ai frământat aceea creşte”, spune zicătoarea rusească, iar alta chinezească, o întăreşte: „Ai sădit păr? Nu aştepta piersici”.

Ca să Îl vedem pe Dumnezeu, trebuie mai întâi să ascultăm de El

Văzând pe Tatăl şi devenind fii ai lui Dumnezeu, începem să trăim acea pace dumnezeiască, aşa cum şi pruncul, când se naşte şi vede pe tatăl, trăieşte o anume împăciuire. Şi omul, cunoscând pe Dumnezeu, şi-a înţeles menirea lui şi a început să atingă această menire, s-o dobândească. 

Cel mai important factor educativ este atmosfera care predomină în familie

Copiii moştenesc trăsăturile caracteru­lui şi temperamentului părinţilor, dar aplicarea şi dezvoltarea lor depind de comportarea noas­tră şi de modul cum îi educăm.

Pagini