Monahul Atanasie Păvălucă, de la Mănăstirea Neamţ (1877-1955)

Părintele Atanasie Păvălucă a fost unul din cei mai râvnitori ucenici ai marelui pelerin Gheorghe Lazăr şi era originar din comuna Breţcu, judeţul Covasna, sat de mocani vestiţi în Transilvania.

În anul 1900, tânărul Ioan a intrat în nevoinţa călugărească la Mănăstirea Neamţ, împreună cu fratele său, Constantin. După un an de zile, s-au călugărit împreună în faţa icoanei Maicii Domnului. Ioan a primit numele de Atanasie şi Constantin a primit numele de Chiril. Părintele Atanasie s-a nevoit păscând oile Mănăstirii Neamţ toată viaţa sa. Iar fratele său, Chiril, a primit darul preoţiei, s-a dus în Muntele Athos şi acolo bine s-a nevoit în deplină sihăstrie 30 de ani. Apoi s-a săvârşit cu pace în mijlocul ucenicilor săi.

În toamna anului 1955 s-a mutat din viaţa aceasta şi monahul Atanasie Păvălucă şi a fost îngropat în cimitirul mănăstirii.

Fraţii Ioan şi Constantin Păvălucă, dorind să slujească toată viaţa lui Hristos, au zis tatălui lor: 

– Tată, dă-ne partea de moştenire ce ni se cuvine, că noi plecăm amândoi la mănăstire!

Deci le-au dat părinţii drept moştenire 500 de oi albe. În primăvara anului 1900, cei doi fraţi au venit la Mănăstirea Neamţ şi s-au dăruit lui Dumnezeu, împreună cu oile şi toată averea lor. 

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 597-598)