Muntele Athos

Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusikon) – Athos

Cunoscută şi sub denumirea de Rusikon (a ruşilor), Mănăstirea Sfântul Pantelimon este aşezată în partea de sud-vest a peninsulei athonite, între Mănăstirile Xenofont şi Xiropotamu.

Trapeza Mănăstirii Marea Lavră ‒ Muntele Athos

Trapeza Marii Lavre este amplasată între katholikonul mănăstirii şi paraclisul Maicii Domnului „Cucuzeliţa” şi se distinge prin măreţia sa.

Odoarele Mănăstirii „Sfântul Pavel”

Printre odoarele Mănăstirii „Sfântul Pavel” se numără Darurile Magilor, moaște de la 98 de sfinți şi multe icoane.

Mănăstirea Filoteu – Athos

Mănăstirea Filoteu este aşezată pe un platou în partea de nord-est a peninsulei Athos, printre pădurile de castani, la jumătate de oră de mers de la Mănăstirea Caracalu. Hramul Mănăstirii este Buna Vestire.

Mănăstirea Sfântului Dionisie din Olimp

Întemeiată la anul 1542, Mănăstirea Sfântul Dionisie din Olimp este așezată la o altitudine de peste 900 de metri, pe Muntele Olimp din Grecia.

Peştera Sfântului Dionisie Olimpianul din Muntele Athos

În partea de sud-est a Mănăstirii Filoteu, la aproape 2 kilometri de aceasta, se află o peşteră formată sub nişte plăci imense de piatră. După tradiţie, aici a vieţuit Cuviosul Dionisie din Olimp pe când era egumen.

Cuviosul Iacob cel Vrednic, primul egumen al Mănăstirii Slatina

Ieromonahul Iacob a împodobit biserica cu alese odoare voievodale, a zidit din temelie chilii pentru călugări şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase danii, situând astfel ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu în rândul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. 
12 fotografii

(Foto) Chipuri athonite

Foto: Pr. Silviu Cluci
„Dacă vrei să te faci isihast şi să rămâi în linişte, dobândeşte mai întâi liniştea ta lăuntrică în zgomotul exterior prin gânduri bune.” (Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul)

Catacombele Sfintei Agnia din Roma

Despre Sfânta Agnia ştim că a murit când încă nu împlinise 13 ani, suferind o moarte cumplită: papa Damasus spune că a fost arsă, iar Sfântul Ambrozie povesteşte că a fost decapitată.

Arhimandritul Irinarh Roset – renumit stareţ, duhovnic şi sihastru din secolul al XIX-lea

S-a născut din vestita familie de dregători moldoveni, numită Roset. Părinţii săi, Nicolae şi Pelaghia, l-au crescut în frică de Dumnezeu şi l-au dat să înveţe carte românească şi elinească, după obiceiul vremii. La vârsta de 20 de ani, părinţii voiau să-l căsătorească; dar el, pe ascuns, s-a dus la Mănăstirea Neamţ să se facă monah.

Pagini