osteneală

Să păzim poruncile lui Dumnezeu şi, cu dânsele, sufletele noastre! (Sfântul Paisie de la Neamţ)

Spunea unul dintre ucenicii săi: „Treizeci de ani am trăit pe lângă dânsul şi nu l-am văzut niciodată întristându-se pentru nevoile materiale. El numai atunci se întrista tare, când vedea călcându-se vreo poruncă dumnezeiască, şi mai ales de bunăvoie. Că sufletul său şi-l punea pentru cea mai mică poruncă a Stăpânului”.
Dumnezeu nu răsplăteşte fapta şi rezultatul ei, ci străduinţa ta.
___   Părintele Gheorghe Calciu

Sfântul Paisie de la Neamţ aducea mângâiere după nevoia sufletească a fiecăruia

Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie că avea atât de mare dar de a convinge, încât şi pe cel mai trist îl putea mângâia şi linişti cu cuvintele sale, şi pe cel descurajat îl putea îmbărbăta şi întări. Iar unde trebuia, mustra, ruga, îndepărta, îndelung răbda şi când nu izbutea, alunga de la sine.

Să suferim aceste puține zile, ca să purtăm cununa dreptății

Să nu ne înfricoșăm de scârbe, fiindcă sunt vremelnice și în puțină vreme trec ca un vis și ca o umbră. Nici să ne lenevim, ci să săvârșim poruncile lui Dumnezeu cu bucurie.

Pocăința este odihna tuturor celor deznădăjduiți

Pocăința este maica mântuirii, respingerea diavolului, dispariția patimilor. Pocăința este odihna tuturor celor deznădăjduiți și mângâierea.

„Atâta vreme cât ai plăcerea de a da și a lua, nu aștepta liniștea”

Păstrați întotdeauna o astfel de liniște când aveți nemulțumiri, lăsându-vă în voia lui Dumnezeu, și nu vă agitați. Rugați-vă ca toate să vă fie după voia lui Dumnezeu și este de ajuns.

Omule, toate câte ai primit de la Dumnezeu, împrumut ți s-au dat!

Omule, până ce ești în priveliștea vieții acesteia, până ce târgul nu s-a risipit, cumpără-ți cu milostenia la săraci mila lui Dumnezeu; cu smerenia, veșnica slavă; cu dreptatea, viața cea nesfârșită, cu curăția, cunună; cu blândețile, intrarea în rai; cu rugăciunea, viața cea împreună cu îngerii.

Sfârşitul Cuvioasei Parascheva, vestit de îngerul Domnului

Ajungând Cuvioasa Parascheva la vârsta de 25 de ani, într-o noapte, pe când se ruga, un înger al Domnului i-a spus: „Lasă pustia şi lăcaşul acesta şi te întoarce la Epivat, în patria ta, că acolo se cade să laşi trupul pământului şi să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit!”.

Ajutorul de Sus împlinește toate eforturile noastre

Cel ce doreşte şi se osteneşte să rodească cuvântul dumnezeiesc trebuie să se roage cu râvnă ca Domnul Însuşi să rodească şi să desăvârşească în inima lui cuvântul Său (Matei 7, 7-8). „Doamne, Iisuse Hristoase, Cuvântul fără de început al Tatălui Tău, ajută-ne!”

Unde va cădea sămânța Domnului?

Să alergăm şi să ne îngrijim şi să ne pregătim în fiecare zi. Să nu cheltuim toată vremea noastră în grija trupului, ci, când va flămânzi trupul şi hrană va cere, atunci adu-ţi aminte că şi sufletul cere a sa trebuinţă.

Pagini