pildă

PS Ignatie: „Crucea nu presupune numai suferință, ci înseamnă, mai ales, descoperirea iubirii lui Dumnezeu”

Duminică, 12 septembrie 2021, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a oficiat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Laurențiu, Sfânta Liturghie, în capela „Sfânta Muceniţă Tatiana” a Parohiei Blumăna XII din municipiul Brașov.

Părintele Patriarh Daniel: „Dacă noi doar primim iertare, dar nu iertăm, blocăm iubirea lui Dumnezeu”

Duminică, 5 septembrie 2021, înainte de a oficia târnosirea Bisericii „Sfântul Mercurie” din Capitală, Patriarhul Daniel a evidențiat sensurile profunde ale Parabolei datornicului nemilostiv (Matei 18, 23-35), pildă pe care a numit-o „o Evanghelie a iertării, dar și a responsabilizării”.

Trăim o viață, dar responsabilitatea e cât pentru șapte!

Trăiești o viață – viața ta e una, numai una; oricum ar fi, tu nu uita, cum ți-o trăiești, vei câștiga ori fericirea-n veci, prin ea, ori chin pe totdeauna!…

Datoria Lui și îndatoririle noastre

Iertarea nu e doar ceva ce trebuie cerut, ci în primul rând se oferă. Noi suntem chemați să exersăm acest plăcut sentiment al oferirii. Uneori, diavolul înghesuie adevărate pietre de moară la ușa inimilor noastre. Spre a păzi acest sentiment. A nu-l lăsa să iasă. Ne face să credem că oferindu-l ne-am face rău. Dimpotrivă! Domnul ne arată că eliberarea din chingile noastre sufletești depinde tocmai de ea. Și ne dă și exemplul suprem. Își iartă ucigașii pe Cruce.

Să înălțăm cu folos crucea iertării pe Golgota lumii

Pericopa evanghelică din Duminica a XI-a după Rusalii relatează una dintre pildele despre Împărăția cerurilor, rostită de Mântuitorul Iisus Hristos apostolilor. Care este motivul pentru care Hristos Domnul rostește această pildă? În ce context Hristos vorbește apostolilor despre Împărăția cerurilor?

Sfântul Simeon Stâlpnicul şi ispita slavei deşarte

Iar Sfântul Simeon, dând crezare vedeniei, a ridicat un picior, pentru a se urca în car, dar cum s-a însemnat cu semnul crucii, totul a dispărut deodată, cu mare zgomot.

Să păzim poruncile lui Dumnezeu şi, cu dânsele, sufletele noastre! (Sfântul Paisie de la Neamţ)

Spunea unul dintre ucenicii săi: „Treizeci de ani am trăit pe lângă dânsul şi nu l-am văzut niciodată întristându-se pentru nevoile materiale. El numai atunci se întrista tare, când vedea călcându-se vreo poruncă dumnezeiască, şi mai ales de bunăvoie. Că sufletul său şi-l punea pentru cea mai mică poruncă a Stăpânului”.

Sfântul iertării – Dionisie din Zakynthos

Un om a venit la chilia lui și l-a implorat să îl ascundă de urmăritorii lui. Sfântul l-a întrebat de ce este urmărit și a aflat că acesta omorâse un călugăr. Acel călugăr era chiar fratele după trup al sfântului. Sfântul a fost foarte îndurerat, dar l-a ascuns pe bărbat și nu l-a predat nici celor care îl căutau, nici justiției. Mai târziu, ucigașul s-a pocăit și a devenit monah la rândul lui.

Judecata și pedeapsa lui Dumnezeu

Nici pe Cain Dumnezeu nu l-a pedepsit cu moartea imediat după uciderea fratelui său, ci l-a lăsat să cutreiere pământul suspinând și tremurând, astfel încât toți cei ce au venit după el, văzând urmările faptelor lui, să ia pildă și să se cumințească.

Pilda cu aluatul și cele trei măsuri de făină (Matei 13, 33)

Când totul se îndumnezeiește, atunci se și luminează, și crește ca aluatul dospit. Și astfel, sufletul devine mare și bogat și sfânt. Atunci sufletul este în stare ca și pe trupul său, fiind acesta organ al său, să-l înduhovnicească, să îl renască și să-l sfințească.

Pagini