pildă

Faceţi oamenilor ceea ce vreţi să vă facă ei vouă!

Tot aşa repet şi eu adesea această lege de aur a creştinismului, nu cu teama că îmi veţi reproşa, ci cu speranţa că o veţi pune în practică: Faceţi oamenilor ceea ce vreţi să vă facă ei vouă.

O pildă pentru păcătoșii care se pocăiesc

Aşadar, fiul desfrânat a intrat în calea pocăinţei – şi luaţi aminte cum l-a primit tatăl lui, cu ce bucurie şi dragoste mare. Văzându-l din depărtare, i-a alergat în întâmpinare, a poruncit robilor să aducă haina şi încălţămintea cea mai bună, şi să pună inel în degetul lui, şi să facă pentru el ospăţ.

Să păzim poruncile lui Dumnezeu şi, cu dânsele, sufletele noastre! (Sfântul Paisie de la Neamţ)

Spunea unul dintre ucenicii săi: „Treizeci de ani am trăit pe lângă dânsul şi nu l-am văzut niciodată întristându-se pentru nevoile materiale. El numai atunci se întrista tare, când vedea călcându-se vreo poruncă dumnezeiască, şi mai ales de bunăvoie. Că sufletul său şi-l punea pentru cea mai mică poruncă a Stăpânului”.

Tatăl iartă și Biserica îmbrățișează

Privirea tatălui din Tabloul lui Rembrandt ne trimite la textul scripturistic spre a-l citi cu mai multă atenție: „Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat” (Luca 15, 20). Ochii tatălui, obosiți de așteptare, atât de expresiv redați de pictor, tocmai asta sugerează: părintele își aștepta neîntrerupt fiul scrutând îndepărtările și zicând: „poate vine astăzi”, „trebuie să vină, îl mai aștept!”, „nădăjduiesc că trebuie să sosească”.

Sfântul Simeon Stâlpnicul şi ispita slavei deşarte

Iar Sfântul Simeon, dând crezare vedeniei, a ridicat un picior, pentru a se urca în car, dar cum s-a însemnat cu semnul crucii, totul a dispărut deodată, cu mare zgomot.

Rugăciunea insistentă, fără descurajare, ne va dărui ce avem nevoie

Cine din voi are prieten şi va merge la miezul nopţii la el şi îi va zice: „Prietene, dă-mi împrumut trei pâini, că mi-a venit un prieten din depărtare şi nu am ce să-i pun dinainte. Şi acela va răspunde: nu-mi face osteneală, căci e târziu, m-am culcat cu copiii şi-i noapte, nu pot să-ţi dau. Şi dacă pentru prietenie nu-i va da lui, apoi măcar pentru stăruinţă îi va da lui.” Pildă ne dă Domnul ca să fim tari în credinţă şi stăruitori.

(Video) Povestea omului care s-a tămăduit de slavă deșartă

Ocara aproapelui ne poate ajuta. O poveste cu un pic de umor și plină de învățăminte spusă de Maica Siluana Vlad.

Protosinghelul Ioil Gheorghiu – Biserica este corabia mântuirii noastre

Precum omul fără inimă moare, tot aşa călugării şi credincioşii, fără biserică, fără participarea la sfintele slujbe mor, se răcesc în credinţă şi sunt robiţi de patimi. Eu, cât puteam, niciodată nu lipseam de la biserică, ziua şi noaptea. Mergeam pe drumuri pentru folosul mănăstirii, mai ales ca stareţ, dar unde ajungeam sau când mă întorceam, întâi intram în biserică să ascult slujba, apoi mă duceam la chilie. Şi mi-a ajutat întotdeauna Dumnezeu!

Smerenia preface jignirile în cununi pentru viața veșnică

Vrei să fii următor al prietenilor lui Dumnezeu? Sau al celor plini de duhul vicleniei? Când simţi ispita să înjuri, gândeşte-te că eşti încercat. Astfel, vei merge de partea lui Dumnezeu, arătând îndelungă răbdare, sau vei alerga spre diavol, arătând mânie? Nu pierde ocazia să alegi partea cea bună. Pentru că ori îl vei folosi şi pe vrăjmaşul tău cu pilda blândeţii tale, ori vă veţi păgubi amândoi prin egoismul tău.

Cum salvezi un om sfâșiat de tigrul mâniei?

Trebuie să ne doară pentru el şi să-L rugăm pe Dumnezeu să ne miluiască şi pe noi, şi pe el; iar Dumnezeu ne va ajuta pe amândoi. Însă dacă ne mâniem asupra lui, atunci potrivnicul va sări de la el şi asupra noastră, şi ne va batjocori pe amândoi.

Pagini