râvnă

„Uriașii patimilor” sau despre cele trei ispite pe care Hristos le-a biruit în contul nostru

Prin post vine pregătirea, curățirea, luminarea. Prin luminare, diagnosticul corect. Iar diagnosticul corect provoacă râvnă. Râvna provoacă rezistența și lupta. Iar lupta, biruința; și biruința, harul. Iar acest har este acela care face să vină îngerii și să slujească.

Ajutorul de Sus împlinește toate eforturile noastre

Cel ce dorește și se ostenește să rodească cuvântul dumnezeiesc trebuie să se roage cu râvnă ca Domnul Însuși să rodească și să desăvârșească în inima lui cuvântul Său (Matei 7, 7-8). „Doamne, Iisuse Hristoase, Cuvântul fără de început al Tatălui Tău, ajută-ne!”

Să ardem de râvnă pentru Dumnezeu!

Dacă în inimă arde dorința de rugăciune, dintr-aceasta se aprinde neîntârziat și o râvnă fierbinte. Dacă, însă, rugăciunea s-a stins, se va stinge și râvna de a duce o viață duhovnicească, bineplăcută lui Dumnezeu.

Gheron Iosif Vatopedinul: „Fără har nu putem face nimic”

Când plânsul și lacrima rămân fără să se risipească și să plece, se micșorează puterea patimilor și se întăresc simțurile, ca să poată rezista atacurilor și ca să nu cedeze lor. În funcție de dorul și râvna credinciosului se descoperă în inima lui dragostea lui Hristos.

Ce adăugăm rugăciunii, ca să ne mântuim?

La rugăciune trebuie să cerem în primul rând ca Dumnezeu să ne învrednicească a nu ne abate cu nimic de la sfânta Lui voie; și invers, cel ce are râvnă să plinească în toate voia lui Dumnezeu se roagă mai cu îndrăznire înaintea Domnului, iar rugăciunea acestuia ajunge mai lesne la scaunul Lui.

Desfrânarea și orice păcat ne desparte de Dumnezeu

Curvie este orice cuget mândru care ne desparte de Dumnezeu. Căci nici îngerii cei căzuți, nici Adam, nici Cain nu au căzut în curvie prin femeie, ci unii au făcut pe egalii lui Dumnezeu prin curvia cugetului mândru, iar Cain a fost orbit de pizma împotriva fratelui său.

Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie, ctitorul Mănăstirii Brazi

Mănăstirea Brazi – numită şi „de la Cruce” –, de lângă oraşul Panciu, a fost cea mai iubită ctitorie a sa. Aici s-a ostenit cel mai mult, ajutat fiind şi de ucenicul său, Lavrentie, episcopul Rădăuţilor, şi aici a avut de înfruntat şi multe oprelişti. În 1688 a fost răpit de trimişii lui Şerban Cantacuzino şi dus în Ţara Românească, unde a fost închis şi chinuit vreme de 10 săptămâni.

Ce simbolizează scoaterea Sfintei Evanghelii în mijlocul Bisericii?

Scoaterea Sfintei Evanghelii în mijlocul Bisericii actualizează, simbolic, arătarea Domnului după Înviere şi vestirea Învierii Sale întregii lumi.

Sfinţii Mucenici Tit şi Gordian, propovăduitori şi apărători ai credinţei ortodoxe în Dacia Pontică

Episcopul Tit a fost protector şi părinte sufletesc al multor sfinţi martiri autohtoni şi din întreg Imperiul Roman, exilaţi la Gurile Dunării şi apoi martirizaţi aici de către împăraţii Diocleţian, Galeriu şi Liciniu, până în anul 323. Pârât fiind la împăratul Liciniu, însuşi Fericitul Episcop Tit a fost prins, chinuit şi înecat în Marea Neagră la 3 ianuarie, când i se face şi pomenirea. Sfintele sale moaşte au fost luate şi îngropate de ucenici la Tomis.

Cel mai important lucru este ca omul să-și urască păcatul

Dumnezeu ne-a binecuvântat cu multe daruri, cum ar fi și darul mâniei. Auziți? Este un dar! Și acesta este pentru a ne mânia pe diavol, pe duhurile rele, în momentele în care suntem atacați de ele. Pe când noi am început să-l folosim spre păcat, înfuriindu-ne pe aproapele nostru.

Pagini