râvnă

Protosinghelul Vichentie Mălău intra cel dintâi în biserică şi ieşea cel mai de pe urmă

„De ce suni clopotul aşa de dimineaţă, preacuvioase?”, îl întrebau unii. „Ca să se scoale părinţii şi fraţii la rugăciune din timp, să-şi facă pravila şi canonul călugăresc.” După ce suna clopotul, bătea în uşa ucenicului, zicând: „Scoală, frate Gheorghe, la rugăciune! Hai, dragul tatei, să lăudăm pe Domnul. Iată, păsările cântă afară şi ne fac de râs!”.

Desfrânarea și orice păcat ne desparte de Dumnezeu

Curvie este orice cuget mândru care ne desparte de Dumnezeu. Căci nici îngerii cei căzuți, nici Adam, nici Cain nu au căzut în curvie prin femeie, ci unii au făcut pe egalii lui Dumnezeu prin curvia cugetului mândru, iar Cain a fost orbit de pizma împotriva fratelui său.

Pentru Maica Domnului, lauda oamenilor nu e mai prejos decât lauda îngerilor

Ce laudă putem aduce după vrednicie cu buzele noastre slabe şi păcătoase celei mai cinstite decât toate făpturile, mai mărită decât îngerii şi arhanghelii, Preabinecuvântatei Fecioarei Maria, care s-a învrednicit a fi Maica Dumnezeului Celui Preaînalt și Ocrotitoarea neamului creştinesc?

Sfântul Ierarh Evanghelicus, cel dintâi episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului

Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinţa în Hristos pe mulţi locuitori din Sciţia Mică, ce rămăseseră încă în întunericul păgânismului. Despre el se face amintire în actul martiric al Sfinţilor Epictet preotul şi Astion monahul, care au fost martirizaţi pentru Hristos la Halmyris (azi Dunavăţ), cetate antică grecească, situată pe braţul de sud al Dunării, „într-o zi de 8 iulie”, în timpul persecuţiei lui Diocleţian.

Cuviosul Avxentie Sihastrul – binecuvântat cu darul lacrimilor, înaintevederii şi rugăciunii inimii

Acest cuvios sihastru român ajunsese cu nevoinţa la măsura părinţilor de demult, ostenindu-se toată viaţă în privegheri de toată noaptea, în foame şi sete, în frig şi cumplite ispite de la diavoli. Însă mâna Domnului îl acoperea şi darul Duhului Sfânt se odihnea în sufletul lui.

Închisoarea Sfântului Ioan Botezătorul din Sevastia – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Petrecem câteva clipe în temniţă cu Sfântul Ioan Botezătorul. Parcă îl vedem pe marele proroc, uscat de post, îmbrăcat în piele aspră de cămilă, însetat după Adevăr, aprins de râvnă pentru Hristos şi mustrând pe cei ce trăiesc în beţii şi desfrânări. 

Cuvioasa Teodora de la Sihla ‒ 30 de ani de pustnicie, între stânci

Sfânta Teodora făcea priveghere de toată noaptea cu mâinile înălţate la cer, până se revărsau zorile şi se lumina la faţă cu lumină de sus, apoi se odihnea două ore şi iar începea. Hrană primea numai după două zile, puţini pesmeţi cu ierburi de pădure, ferigă şi măcriş, numit „Măcrişul Sfintei Teodora”. Iar apă aduna din ploi, într-o scobitură deasupra unei stânci, numită până azi „Fântâna Sfintei Teodora”. Şi, adevărată minune, că apa din stâncă nu seca niciodată.

Copiii au nevoie să vadă că părinții apreciază corect purtarea lor

Copiii au nevoie, înainte de orice altceva, de dragoste necondiționată de la părinți. Și chiar dacă greșelile nu le rămân nepedepsite, bunătatea comportamentului lor le va aduce mângâiere și răsplată.

Cărţi rânduite să fie date în dar – toată averea Mitropolitului Grigorie Dascălul

„Cât avem vreme, să lucrăm cele bune. Să vieţuim după cum zice Apostolul, cu înfrânare, cu dreptate şi cu bună-credinţă. Că după ce ne vom duce de aici, nici un cuvânt de îndreptare nu ne va fi nouă către Cel Care ne va lua seama. Precum nici cârmaciului, după ce se va îneca corabia, nici doctorului, după ce va muri bolnavul.”

Duhul cel Sfânt se păstrează și se înmulțește prin smerenie și râvnă

Sufletele timide care nu îndrăznesc să-L ceară pe Duhul Sfânt, care se trândăvesc crezându-se incapabile de așa ceva, care se lasă pradă indiferenței și nu nădăjduiesc în Dumnezeu și în faptul că El poate să le schimbe, să le elibereze de patimi, aceste suflete pierd veșnicia din cauza lipsei lor de străduință.

Pagini