sfanta cetate

Monahi români nevoitori în Sfânta Cetate – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Ne deșteptăm dis-de-dimineață și, asemenea femei-lor mironosițe, mergem mai întâi să ne închinăm la Biserica Sfântului Mormânt și să aducem laudă Mântuitorului.

Zidul Plângerii – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

La două sute de metri de moscheea El-Aqsa se află Zidul Plângerii. Acolo, sus, se roagă mulțumiți fiii Agarei, iar aici, jos, plâng și se tânguiesc fiii răzvrătiți ai Sarrei. Fiii nelegitimi ai lui Avraam privesc cu încredere spre Mecca, iar fiii aleși ai Sarrei plâng și se tânguiesc la zidul durerii, ruinat și mâncat de vreme. Taina căderii din credință a poporului ales este o dramă necuprinsă de mintea noastră și singur Dumnezeu o știe.

Moscheea El-Aqsa – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Înaintăm spre sud pe o largă alee de măslini și chiparoși, coborâm o serie de trepte și ne apropiem de a doua moschee musulmană, mai puțin luxoasă, dar mult mai mare și mai impunătoare. Prima moschee este construită pe ruinele templului lui Solomon, iar moscheea El-Aqsa este construită pe ruinele templului lui Zorobabel și Irod cel Mare.

Pe Muntele Moria – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Primul popas îl facem pe Muntele Moria, situat în partea de răsărit a Ierusalimului Vechi, lângă Poarta de Aur, la circa trei sute de metri de Grădina Ghetsimani și Valea Cedrilor. Pe acest munte a adus Avraam jertfă lui Dumnezeu pe însuși fiul său, Isaac.

Pe ulițele Vechiului Ierusalim – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Unii urcă la Biserica Sfântului Mormânt, alții coboară spre Grădina Ghetsimani, alții privesc Zidul Plângerii și cele două moschei.

Ierusalimul Vechi (Sfânta Cetate) – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Ierusalimul biblic a fost întemeiat cu circa două milenii înainte de Hristos. Prima atestare a străvechiului oraș datează din secolul XVI î.d.Hr., fiind menționat pe tăblițele de lut de la El-Amarna, sub numele de „Ura-salim”. El însă exista probabil de pe timpul lui Avraam, care se crede că s-a întâlnit aici cu Melchisedec, „regele Salemului” (adică al Ierusalimului, care înseamnă „Orașul Păcii”) (Facere 14, 18-20).

Intrarea triumfală a lui Hristos în Ierusalim

După ce Hristos a intrat împreună cu ucenicii Săi în Ierusalim, imediat a început numărătoarea inversă până la Înfricoșătoarele Sale Patimi. De aceea, le-a lăsat ucenicilor Săi Taina Dumnezeieștii Euharistii, a Dumnezeieștii Împărtășanii, încât prin El să propășească aceștia toți, cât și toți credincioșii tuturor veacurilor, adică Biserica de pe pământ și cer, în Împărăția cea Veșnică.

Moscheea lui Omar – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Curtea templului de odinioară este o deschidere imensă, un spațiu larg și lung cam de 150×300 metri, pavat cu lespezi uriașe de piatră, pe platoul Muntelui Moria. În mijlocul impunătoarei curți, pe ruinele templului lui Solomon, se înalță din secolul VII moscheea lui Omar. De jur-împrejurul ei, incinta este închisă cu ziduri înalte și cu tot felul de galerii și construcții târzii, adăugate.

Pelerinajul de Florii, în Ierusalim

La Ierusalim a avut loc şi anul acesta, tradiţionalul Pelerinaj de Florii, după cum a precizat arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, superior al Aşezămintelor româneşti din Ţara Sfântă.

Învierea morților - împărtășită fiilor celor vii

Mormintele s-au deschis şi mai multe trupuri ale sfinţilor ce muriseră s-au sculat din morţi şi ieşind din morminte, după înviere, au intrat în sfânta cetate şi se arătară multora.