Moscheea lui Omar – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Curtea templului de odinioară este o deschidere imensă, un spațiu larg și lung cam de 150×300 metri, pavat cu lespezi uriașe de piatră, pe platoul Muntelui Moria. În mijlocul impunătoarei curți, pe ruinele templului lui Solomon, se înalță din secolul VII moscheea lui Omar. De jur-împrejurul ei, incinta este închisă cu ziduri înalte și cu tot felul de galerii și construcții târzii, adăugate.

Înaintăm în grup printre alei cu flori și eucalipți ornamentali, către măreața moschee din mijloc, care poartă numele califului Omar. Se înalță pe un fel de esplanadă mai ridicată din mijlocul incintei. Din punct de vedere arhitectonic, moscheea te uimește prin construcția ei măreață, ingenioasă, plină de ornamente orientale, cu turla sferică, aurită. Are formă octogonală, cu patru uși de intrare, în cele patru puncte cardinale, și cu o cupolă uriașă, înaltă de 34 de metri și largă de 22 de metri în diametru. Moscheea a fost construită între anii 688-692 de arhitecți bizantini, care erau la dispoziția califului Omar al Damascului. Cupola ne amintește de cupolele orientale tradiționale și mai ales de măreața cupolă a bisericii Sfânta Sofia.

Potrivit tradiției ne descălțăm, suntem supuși unui control sumar la una din uși, și intrăm în moschee. Interiorul nu prezintă nimic deosebit. Plafonul este lucrat din lemn aurit și încărcat cu tot felul de ornamente. La fel și pereții octogonali sunt tapițați cu ornamente orientale arabe. Pe jos se află covoare roșii curat întreținute. Tradiția musulmană susține că așa-numita „piatră sfântă” adăpostită în interiorul circular este piatra unde a adus Avraam jertfă pe fiul său Isaac. Altă tradiție susține că aceasta este piatra pe care a scăpat-o Moise din mâini, pe când se înălța la cer din locul acesta. Piatra este o rocă originală neregulată, de culoare brună-închis, înaltă de circa 2,5 metri, îngrădită de jur-împrejur cu gard metalic, pentru protecție.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 214-215)

De la același autor

Ultimele din categorie