voia lui Dumnezeu
 

Arhimandritul Serafim Popescu – Să mulţumim Domnului!

Dumnezeu rămâne cu noi cât timp facem voia Lui. Când nu-L ascultăm, ne mai lasă şi singuri, ca să vedem cât este de greu fără El!

De ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin necazuri?

Prin lucrarea lui Dumnezeu, o balenă l-a înghiţit pe Iona, nu pentru a-l ucide, ci pentru ca lui Iona să i se ofere un prilej de a învăţa. Prin faptul că a stat în burta balenei timp de trei zile şi trei nopţi, fiind apoi aruncat afară de aceasta în chip neaşteptat, Iona a conştientizat că este un slujitor al Domnului, Care a făcut cerul şi pământul. Tot astfel, sugerează Sfântul Irineu, atunci când a pregătit dinainte planul de mântuire pus în lucrare de Domnul prin semnul lui Iona, Dumnezeu a îngăduit neamului omenesc să fie înghiţit de chitul cel mare dintru început.

Să trăim în prezent – singurul timp care ne aparține

Recomandă avva „să trăim în prezent”, căci este singurul timp care este cu adevărat real, singurul timp care contează cu adevărat pentru noi. Ce trebuie să ne preocupe este cum suntem noi în prezent, care este starea în care suntem susceptibili, acum, de a ne înfăţişa dinaintea lui Hristos. Aducerea-aminte de moarte pare a fi unul dintre mijloacele privilegiate de a pune aceste sfaturi în practică, de a ajunge la detaşare şi de a trăi ancorându-ne în momentul prezent.

Reguli de viețuire athonită la Mănăstirea Dragomirna, în timpul Sfântului Paisie de la Neamț

„Mănăstirea Dragomirna să nu fie niciodată şi nicăieri închinată, precum a lăsat cu greu legământ şi prea fericitul ei ctitor, mitropolitul Anastasie Crimca.”

„Când Dumnezeu este aşezat în centrul a toate, orice lucru dobândeşte o nouă poziţie şi o nouă profunzime”

Să te converteşti înseamnă că, în loc să ne ducem viaţa privind în toate direcţiile, începem să privim într-o singură direcţie. Este schimbarea unei direcţii faţă de foarte multe lucruri pe care le preţuim doar pentru că le găsim plăcute sau folositoare pentru noi.

Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul care a îngrijit cu smerenie catârii Mănăstirii Dionisiu

După puţin timp, Sfântul Nifon Patriarhul şi-a luat ucenicul şi au plecat în taină de la Vatopedu la Dionisiu, mănăstirea sa din tinereţe, fără a fi cunoscut şi a spune cuiva cine este. După obiceiul acestei mănăstiri, fiecare monah nou venit trebuia să facă un timp ascultare la catâri şi să aducă cu ei lemne din pădure. Sfântul Nifon a făcut această ascultare cu smerenie şi dragoste, până când l-a descoperit Dumnezeu întregii obşti în chip minunat.

Icoana Maicii Domnului „de pe Cruce” (Kupiatici)

Icoana Maicii Domnului „de pe Cruce” (Kupiatici) a fost descoperită în anul 1180 în apropierea satului Kupiatici, în ținutul Minskului. În timp ce se afla în pădure și păștea turma de vite, Ana – o tânără din sat – a descoperit pe un copac o Cruce, care avea în mijloc icoana Maicii Domnului și strălucea cu o lumină nemaivăzută.

Pomul cunoașterii binelui și a răului – un exercițiu al ascultării

După natura sa, pomul cunoașterii binelui și a răului n-a fost cel care a adus moartea. Dimpotrivă, a fost bun, precum toate celelalte făcute de Dumnezeu, doar că l-a ales pe acesta să fie mediul prin care se va dovedi ascultarea omului față de El. În porunca cea mică a fost exprimată toată voia lui Dumnezeu despre existența omului în Rai, „iar voia lui Dumnezeu este constituția și legea cea mai desăvârșită”.

Supune-te cu bucurie binecuvântării mamei şi duhovnicului, ca voii lui Dumnezeu

Ţine minte că nici în căsătorie, nici în mănăstire nu trebuie să mergi fără binecuvântarea părintească.

Sfântul Cuvios Onufrie Pustnicul, făcătorul de minuni de la Sihăstria Voronei

Odată, mergând la vânătoare în pădurile Voronei, un boier din sfatul ţării, care avea o fiică bolnavă de epilepsie, a ajuns până la chilia marelui sihastru Onufrie. Deci, fiindu-i sete, a luat câteva mere căzute jos pe mormântul cuviosului. Din acestea mâncând acasă copila bolnavă, îndată s-a vindecat de boală. Asemenea şi alţi bolnavi, care veneau la mormântul lui, se făceau sănătoşi. Din această pricină, credincioşii din partea locului îl cinsteau ca pe un sfânt pe pustnicul Onufrie.

Pagini