Totdeauna să fii cu gândul la moarte, la judecată, la gheenă, la ultimul moment din viaţă, la Împărăţia cerurilor, la slava drepţilor, la hotărârea cea din ziua judecăţii, pentru că acestea ne ţin treji. Dacă gândesc că am să mor şi nu ştiu când, câtă pregătire ne trebuie?

Cine ne poate spune nouă că mâine ne mai întâlnim când răsare soarele? Ia să vedem? Ne putem pune garanţi că ajungem până mâine? Iaca nu pot să mă pun garant; că viaţa nu-i în mâna mea. Mă ia o durere, un junghi şi gata. Asta-i. Că dacă ai cugeta la moarte, te ajută foarte mult ca să nu greşeşti.

Cel mai mare sfetnic, cel mai bun sfetnic, cel mai înţelept sfetnic, dacă vrei să ţi-l iei în viaţă, să ţi-o iei pe moarte! Aşa spun Sfinţii Părinţi.

(Ne vorbește părintele Cleopa II, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2004, p. 47)