Frământarea lăuntrică poate afecta relațiile cu ceilalți? Dacă ai o nemulțumire sau dacă ești tulburat, relația cu cel de lângă tine este afectată de tulburare? Cum poți să scapi de tulburare sau de mâhnire fără să-i afectezi pe ceilalți?

Problema noastră, a omului modern, în general, este că ne preocupăm prea mult de mâhnirile noastre și prea puțin de liniștile noastre. Uitați-vă cum căutăm să ne enervăm cu orice preț. Ne sare muștarul din orice: s-a închis ușa prea repede, ăla a alergat pe lângă mine, ăla a strănutat, ăla nu mi-a zâmbit când am vrut eu sau mi-a zâmbit când nu am vrut.

Sigur că în momentul în care cauți astfel de motive de mâhnire în raport cu viața ta cotidiană vor fi mult mai multe prilejurile de supărare și de întristare decât cele de bucurie și de împlinire. Ce vreau să vă spun este că, din nefericire pentru noi, încă nu reușim sau reușim prea rar să ne creștem într-atât în Hristos, încât Hristos să fie pacea noastră și această pace să se transfere către ceilalți. (...)

Sfântul Ioan Gură de Aur are un cuvânt de învățătură din Duminica Paștelui, de la Utrenia Învierii, un cuvânt care, de obicei, pentru faptul că are o pagină și jumătate în cartea de slujbă, este un pic sărit. Se mai întâmplă une­ori... că unii îl sar. Dar în esență el este acolo și poate fi citit. Ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur? Înșiră motivele pentru care trebuie să ne bucurăm... Bucurați-vă pentru cutare, cutare... Și zice: Bucurați-vă toți, căci din mormânt a izvorât iertarea! Ce vine Hristos să aducă sufletelor neliniștite ale apostolilor este iertarea Lui.

(Părintele Constantin Necula, Creștinism de vacanță, Editura Agnos, Sibiu, 2011, pp. 25-27)