- Gheronda, Sfântul Marcu Ascetul scrie: „O singură patimă ne împiedică să săvârşim binele după putere, nepăsarea. Patima aceasta se vindecă prin rugăciune şi milostenie”. De ce pomeneşte aici de milostenie?

- Fiindcă milostenia și bunătatea înmoaie inima şi acţionează precum uleiul în broasca ruginită. Inima împietrită se înmoaie lângă sufletele rănite şi devine sensibilă şi smerită. Dumnezeu nu l-a făcut pe om învârtoşat şi nemilostiv, ci oamenii sunt cei care nu cultivă milostivirea pe care le-a dat-o Dumnezeu; nu suferă pentru aproapele lor şi astfel, din pricina nepăsării, devin încet-încet învârtoşaţi.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. V-Patimi și virtuți, Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 225)