Iubirea de sine este o otravă

Iubirea de sine înseamnă: „Criteriul întotdeauna să fiu eu. Eu aşa gândesc, cu aşa simt, să vă spun cum simt lucrul acesta, cum îl înţeleg, ce mă va odihni”. Adică pe toate le văd în legătură cu propriul meu criteriu, cu propri­ile mele păreri, cunoştinţe şi dorinţe.

Nu există otravă mai rea decât otrava aspidei şi a vasiliscului şi nu există o răutate mai mare decât iubirea de sine. Aceasta te distruge, te netrebniceşte, te dizolva, te omoară şi te aruncă departe de Dumnezeu.

Iubirea de sine înseamnă: „Criteriul întotdeauna să fiu eu. Eu aşa gândesc, cu aşa simt, să vă spun cum simt lucrul acesta, cum îl înţeleg, ce mă va odihni”. Adică pe toate le văd în legătură cu propriul meu criteriu, cu propri­ile mele păreri, cunoştinţe şi dorinţe. Şi pentru că nimeni nu-şi recunoaşte iubirea pentru sine însuşi, de aceea, zice Sfântul, să vă spun cel puţin aceasta, poate-poate veţi în­ţelege: iubirea de sine este o otravă, mai rea şi decât otra­va aspidei şi a vasiliscului.

(Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, Sfântul Isihie. Cuvânt despre trezvie, Editura Sf. Nectarie, pp. 606-607)

De la același autor

Ultimele din categorie