Cei care am fost duminică la biserică, nefiind mai sfinți decât alții, nefiind mai buni decât alții, poate mai păcătoși decât alții, L-am înțeles pe Dumnezeu că stă cu mâinile întinse. Este un lucru nepoliticos să dai cuiva ceva și el să nu întindă mâna. Îi dai ceva, el nu întinde mâna. Te ține, așa, cu mâna întinsă... Tu te superi: „Mă ții cu mâna întinsă?”. Mai încerci o dată. Celălalt tot nu întinde mâna să ia ce-i dai!

Închipuiți-vă de câte ori L-am lăsat fiecare dintre noi pe Dumnezeu cu mâinile întinse, atunci când El ne dădea bucuriile, bunătățile Lui, frumusețile acestei lumi, frumusețile sufletului nostru, la fiecare Sfântă Liturghie.

(Părintele Nicolae Tănase, Să nu-L răstignim iarăși pe Hristos, Editura Agaton, Făgăraș, 2011, p. 50)