- Părinte, trebuie ca întotdeauna să ne mărturi­sim „crezul” nostru?

- Este trebuinţă de discernământ. Sunt momente când nu trebuie să vorbim şi momente când trebuie să mărturisim cu îndrăzneală „crezul" nostru, căci al­tfel vom fi răspunzători. În aceşti ani grei fiecare din­tre noi trebuie să facă tot ce este omeneşte posibil, iar ceea ce nu se poate face omeneşte, să lase în seama lui Dumnezeu. Astfel vom avea conştiinţa liniştită că am făcut tot ce s-a putut. Dacă nu vom reacţiona, se vor scula strămoşii noştri din morminte. Aceia au suferit atâtea pentru patrie, iar noi ce facem pentru ea?

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol. 2: Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, p. 39)