Crucea a fost nu numai un mijloc de chinuire a Mântuitorului, o unealtă de chinuire, ci a fost mai ales un altar de jertfă. De ce? Pentru că Domnul Hristos a vrut să primească patimile, a vrut să primească răstignirea și atunci Crucea devine din unealtă de chinuire, așa cum au gândit-o chinuitorii Mântuitorului, Altar de jertfă. Iar Altarul este un obiect de închinare și în Vechiul Testament. În Noul Testament Crucea simbolizează și Învierea Domnului Hristos. Dacă după pătimire n-ar fi urmat Învierea, jertfa Mântuitorului n-ar fi avut valoarea pe care credem noi că a avut-o.

(Arhim. Teofil Părăian, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, p. 254)