De ce se cădeşte la cântarea polieleului?
Cădirea din timpul polieleului sau al Binecuvântărilor, închipuie aromatele (miresmele) aduse de femeile mironosiţe la mormântul Domnului, în dimineaţa Învierii, pentru a completa ungerea trupului Domnului, potrivit rânduielilor tradiţionale pentru morţi.
Mirosul parfumat al tămâiei şi sunetul clopoţeilor ce sunt prinşi în aşa fel încât sa scoată un sunet cât mai melodios, simbolizează rugăciunile credincioşilor care se ridică spre Dumnezeu. Cădirea este un act liturgic, dar şi o jertfă nesângeroasă de tămâie adusă Domnului Hristos. Cădelniţa, menită să răspândească bună mireasmă, îi închipuie pe creştini, după cum zice Sfântul Apostol Pavel: „tot aşa şi voi (creştinii) sunteţi bună mireasmă a lui Hristos”
Tămâia reprezintă un simbol al credinţei noastre, fiind încă din cele mai vechi timpuri adusă ca ofrandă. În cultul Vechiului Testament, Proorocul Maleahi (1,11) prezice că după venirea lui Mesia se va aduce jertfă de tămâie de la răsăritul soarelui până la apus. Iar în Noul Testament Pruncul Iisus primeşte în dar de la magi, aur, smirnă şi tămâie, ceea ce arată că şi în Noul Testament tămâia este un element de slăvire a lui Dumnezeu.
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro