Fiindcă satana, împreună cu relele sale slugi, uneltește împotriva noastră tot timpul; așijderea, și trupul nostru poftește împotriva duhului – iar acestor vrăjmași noi nu le putem sta împotrivă singuri. De aceea trebuie să ne înarmăm cu rugăciunea, ca să ne întărim și să ținem piept. Cu mintea și cu duhul ne putem ruga în orice vreme și în orice loc. Fie că mergi, fie că șezi, fie că stai întins, fie ca ești la masă ori că faci treabă, fie că ești în mulțime sau ești singur, îți poți înălța către Dumnezeu totdeauna mintea și inima, cerând de la El, în felul acesta, milă, fiindcă Dumnezeu este peste tot și în orice loc, și întotdeauna este gata, ca un iubitor de oameni, să ne asculte și să ne ajute.

(Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, Editura Sofia, București, 2011, pp. 129-130)