Să-L rogi pe Dumnezeu să te lase. Să zici: „Doamne, uite-te la mine. Nu pot! Lasă-mă Tu!” și o să vezi minuni. Prima întâlnire de dragoste între om și Dumnezeu este în cuvântul nu pot. Cât timp vei spune pot ești departe. Acum ești aproape. Nu pot! Gata! Mai ai să auzi continuarea: „Fără Mine nu puteți face nimic!”. Atunci nu te vei mai ruga: „Doamne, ajută-mă să mă las de fumat!”, că asta înseamnă: „Eu pot, dar cu oleacă de ajutor, așa. Dacă Tu mă ajuți, eu pot.”. Nu. „Doamne, nu pot, lasă-mă Tu!” La fiecare țigară zi „Lasă-mă Tu de fumat!”. Și pune-o la loc. Și trăiește neliniștea aceea. Ai să suferi, vei face febră. Pentru că e adicție, maică, e drog, e dependență și intri în sindromul acela de după… Sevraj se numește suferința pe care o înduri când nu-i mai dai organismului drogul cu care este învățat. Dar vei birui, că ești născut pentru bucuria Biruitorului.