Evoluţia bolii este de durată, cu distrugerea fibrelor elastice ale pereţilor arteriali şi înlocuirea lor cu fibre conjunctive calogene. Între fibrele din pereţii interiori ai arterelor se formează depozite de lipide plasmatice, respectiv colesterol şi trigliceride, legate de proteine şi transportate sub formă de complexe macromoleculare, numite lipoproteide, cu rol important în declaşarea bolilor coronariene. Prin legare cu săruri de calciu, lipoproteidele formează plăcile denumite ateroame. Noţiunea derivă de la cuvântul grecesc „aterom - terci de făină” şi a fost utilizată, prima dată în anul 1775, boala fiind demonstrată experimental la iepuri în anul 1913.
Concentraţia normală a colesterolului din sânge este de 1,50-2,40 g la litru, la bărbaţi, dar este mult mai redusă la femei (maximum 2 g).

În paralel cu aceste depuneri are loc sclerozarea pereţilor arterelor, care devin rigizi în urma formării ţesutului conjunctiv, cu pierderea elasticităţii. Treptat, lumenul arterelor se îngustează şi chiar se poate astupa, după care urmează ruperea vaselor, formarea cheagurilor de sânge şi hemoragii care pun în pericol viaţa omului, mai ales atunci când astuparea unei artere are loc într-un organ foarte important (creier, inimă, rinichi). Astfel se declanşează boli grave (angină pectorală, cardiopatie ischemică, arterite, tromboze, infarct miocardic, congestie cerebrală), precum şi alte tulburări locale ale arterelor coronare, cerebrale, renale şi periferice, la nivelul membrelor (picioare, mâini).

Pentru a explica acest fenomen este necesar a şti că un vas de sânge este alcătuit din 3 straturi:
- intina, acoperită cu un strat de celule endoteliale, care intră în contact cu sângele;
- media, reprezentată de musculatura vasului;
- adventicea, stratul exterior al vasului.

Procesul aterogen începe încă din copilărie, chiar la vârsta de 10-12 ani, când pe intina arterei apar celule încărcate cu grăsime. În continuare este posibilă o evoluţie lentă şi progresivă, se formează striurile lipidice, care se văd pe pereţii arterei ca nişte adâncituri de culoare galbenă. În final apar plăcile de aterom, care prezintă un nucleu de grăsimi, unde se acumulează colesterolul. Prin reunirea mai multor nuclee lipidice se formează placa fibrotică, cu tendinţa de a se rupe, ducând la agravarea bolii prin hemoragii şi tromboze.

Boala este o consecinţă a înaintării în vârstă, cu dezvoltare maximă la peste 40-50 de ani, mai frecventă cu 30% la bărbaţi decât la femei. Bărbaţii contractează boala cu aproximativ 10 ani mai devreme, îndeosebi alcoolicii şi fumătorii înrăiţi, persoanele sedentare, supraponderale, stresate şi mari consumatoare de grăsimi animale, dulciuri şi cafele în exces. Un rol foarte important îl are predispoziţia ereditară.
Ateroscleroza este o boală care atinge, în principal, arterele mari (aorta) şi arterele medii (coronare şi cerebrale), cu leziuni în descreştere, ca număr şi importanţă, spre arterele mici.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că 8% din totalul bolilor din ţările dezvoltate se datorează creşterii colesterolului din sânge.
Excesul de colesterol poate provoca 60% din bolile de inimă şi 40% dintre accidentele vasculare cerebrale.
Studiul „Interheart ” estimează că ateroscleroza ar fi cauza a 45% din infarcturile miocardice înregistrate în Europa de Vest şi a 35% în Europa Centrală şi de Est.
În România, ateroscleroza este una dintre cauzele principale ale deceselor, înregistrându-se 7,62 decese la 1.000 de bărbaţi şi 5,58 decese la 1.000 de femei.

(Viață sănătoasă și tinerețe prelungită prin medicină naturistă, vol. 1)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.