Vedeţi cât de generos este Domnul. El v-a făcut să simţiţi ceea ce ar trebui să căutaţi şi ceea ce neîncetat ar trebui să aveţi în inimă. Este căldura, arderea inimii la gândul către Domnul Atotvăzător şi omniprezent, un gând însoţit de cutremur. Stăruiţi ca să-l dobândiţi. Dar să nu vă închipuiţi că-l veţi dobândi dintr-o dată. Aşa spun Sfinţii Părinţi: ce se câştigă repede, repede se şi pierde. Ceea ce veţi câştiga cu trudă, cu sudoare şi cu sacrificii, veţi preţui mai mult şi veţi păstra cu mai multă grijă. Numai să nu vă sfiiţi, ci ţineţi-o tot una şi bună. Vă vor veni felurite gânduri. Nu le primiţi, izgoniţi-le cu numele Domnului, aşa cum aţi mai făcut, adresându-vă Domnului ca un copil. Nu vă opriţi atenţia asupra lor şi nu încercaţi să vorbiţi cu ele. Isihie, mi se pare, lămureşte clar totul: alipirea este gândul primordial, intenţia, prima treaptă; apoi luarea-aminte, a doua treaptă, adică reţinerea gândului în suflet şi convorbirea cu el. Deja este rău, întrucât convorbirea se face şi cu cel care strecoară gândul. Mai departe urmează desfătarea cu gândul. Este şi mai rău. Apoi, căderea de acord sau plecarea voinţei: ne aflăm deja aproape de lucrul care hotărăşte căderea. Cine retează gândul, acela pune capăt la toate; iar cel ce se lasă furat de gând, cade în primejdia să se ducă tot mai departe. La ce să vă mai scriu? Citiţi în Dobrotoliubie şi veţi vedea acolo totul. L-aţi citit pe Isihie? Citiţi-l pe Filotei, Teolipt, pe Nichifor. Dar nu citiţi totul din Dobrotoliubie. Este destul cât v-am indicat. Am aruncat o privire pe perete; părintele Serafim priveşte înspre mine. Mi-am amintit pe loc. Aţi citit învăţăturile lui? Citiţi-le şi veţi vedea că şi el vorbeşte despre aceleaşi lucruri. Iată şi portretul Preasfinţitului Inochentie Penzenski... Citiţi scrisorile lui şi veţi vedea că şi el vorbeşte despre acelaşi lucru. La oricine aţi merge, toţi vorbesc despre acelaşi lucru. Aşadar, n-aveţi de ce să renunţaţi. Pur şi simplu, începeţi lucrarea şi trudiţi-vă cu ea până veţi ajunge la capăt. Fie ca Domnul nostru să vă trimită pacea Lui!

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Învățături și scrisori, Editura Sofia, București 2001, pp. 30-31)