Despre îmbătrânirea creierului

Stil de viaţă

Despre îmbătrânirea creierului

    • Despre îmbătrânirea creierului
      Despre îmbătrânirea creierului

      Despre îmbătrânirea creierului

Un articol publicat, în ianuarie trecut, în prestigioasa revistă „British Medical Journal“ a stârnit mare vâlvă în lumea occidentală. De ce? Pentru că se afirma, în urma unui vast studiu anglo-francez, că îmbătrânirea creierului începe de la 45 de ani.

Această ştire a stârnit îngrijorare printre cei trecuţi de 40 de ani, care, iată, s-au trezit deodată în pragul bătrâneţii. Pe de altă parte, fabricanţii de „suplimente alimentare“ erau foarte bucuroşi şi se pregăteau să arunce pe piaţă o sumedenie de produse pentru prevenirea îmbătrânirii precoce.

Scandalul stârnit de acest articol a determinat o revizuire critică a datelor, ceea ce a condus la cu totul alte concluzii. Înainte de apariţia acestui articol se considera că începutul îmbătrânirii creierului (declinul cognitiv) devenea vizibil de la 60 de ani. Diferenţele observate se datorează, se pare, numărului de cazuri luate în observaţie, ştiut fiind că grupurile mai puţin numeroase oferă posibilităţi de eroare statistică mult mai mari.

Rezultatele testelor de raţionament verbal şi matematic, de memorizare şi de pronunţie au arătat, pe parcursul a zece ani, la bărbaţi, o scădere a performanţelor cu 3,6% la grupa de vârstă 45-49 de ani şi de 9,6% la grupa de vârstă 65-70 de ani. Pentru femei, cifrele corespunzătoare au fost de 3,6%, respectiv 7,4%.

Foarte interesant a fost faptul că 25% dintre bărbaţi şi 30% dintre femei nu au prezentat nici un declin cognitiv pentru această perioadă.

În urma contradicţiilor apărute s-a hotărât reluarea studiului pe mai multe mii de funcţionari britanici, urmând ca rezultatele să fie prezentate în anul 2013.

Vedem cu toţii cum, cu trecerea anilor, ne apar riduri şi din ce în ce mai multe fire de păr alb. Această îmbătrânire nu este doar exterioară, ci afectează şi creierul. Dar, ca o parte bună, creierul are numeroase strategii compensatoare. Aceste strategii se dezvoltă numai dacă creierul este continuu stimulat. Trebuie avut în vedere că sistemul nostru nervos are aproximativ o sută de miliarde de neuroni şi că un număr dintre aceştia mor zilnic, astfel încât creierul scade ca volum cu un procent de aproximativ 2% la fiecare deceniu. La octogenari, această pierdere se accelerează, atingând 11-12%. Dincolo de aceste cifre, trebuie remarcată existenţa unei mari variabilităţi individuale. S-a observat că două creiere de aceeaşi vârstă, dar care au avut activităţi diferite, nu seamănă între ele. S-a constatat că, atunci când creierul este solicitat constant (cum este, de exemplu, cazul medicilor sau inginerilor seniori), creierul nu îmbătrâneşte, ci, dimpotrivă, rezolvă cu mai mare uşurinţă cazurile dificile, adeverind zicala „cu vârsta devii mai înţelept“.

De fapt, fiecare nouă experienţă este înregistrată şi, prin repetiţie, se înmagazinează în partea cea mai nouă (neocortex) a creierului care este şi cea mai sensibilă la îmbătrânire. De aici, concluzia că nu trebuie să te temi de experienţe noi, ci trebuie mereu stimulat creierul, pentru a evita îmbătrânirea. Teama de nou, reducerea numărului de activităţi nu fac decât să grăbească îmbătrânirea creierului.

Creierul posedă posibilitatea de a forma mereu noi legături între neuroni (sinapse), memorând astfel numeroase experienţe şi dezvoltând posibilitatea de analiză şi sinteză, care se traduce prin luarea de decizii corecte în timp util. Mai mult, cercetări recente au arătat că în unele zone din creier pot lua naştere şi noi neuroni. Pentru a stimula această „plasticitate neuronală“ se recomandă activitate fizică, deoarece aceasta determină eliberarea unor factori de creştere şi ameliorarea oxigenării creierului.

Este cunoscut cazul unei canadiene de origine ucraineană, pe nume Olga Kotelko, care de la vârsta de 77 de ani s-a apucat de atletism. Fosta învăţătoare, mamă a doi copii, care fusese o sedentară până la vârsta menţionată mai sus, a început să practice atletismul alergând suta de metri, aruncând suliţa sau ciocanul. În 15 ani (ea are acum 92 de ani), această năzdrăvană doamnă a participat la concursurile pentru seniori, câştigând 600 de medalii de aur! Ea se află în prezent sub observaţia Institutului de Cardiologie din Montreal, care încearcă să desluşească secretele acestei formidabile performanţe.

Cât despre dumneavoastră, stimaţi cititori seniori, urmaţi-mi sfatul: faceţi cât mai multă mişcare şi îmbogăţiţi-vă mintea cu experienţe noi !

Citește despre: