Când vrea Dumnezeu să aducă asupra omului necazuri mai mari, îl lasă în mâna îngustimii sufletești și aceasta dă naștere în el la o putere mare de trândavie, prin care sufletul e sugrumat  și care-i dă gustul glumii. Mai apoi, se ridică asupra omului duhul ieșirii din minți, din care izvorăsc nenumărate ispite: tulburare, mânie, hulă, cârtire, gânduri de răzbunare, mutarea din loc în loc și celelalte. Pricina acestora este lenevirea și leacul este smerenia minții. Smerenia poate să rupă gândul acestor răutăți. Smerenia trebuie căutată cu tot sufletul. Căci pe măsura smereniei  tale ți se va da și răbdare în primejdiile tale. Si pe măsura răbdării tale ți se ușurează necazurile și dobândești mântuirea. 

(Părintele Arsenie Boca, Lupta duhovnicească cu lumea, trupul și diavolul, Editura Agaton, Făgăraș, 2009, p. 44)