Perioada de incubaţie a bolii este de 2-14 zile şi persoana poate rămâne infectată 10-14 zile după apariţia simptomelor. Cauza este reprezentată de un grup de adenovirusuri ce pot determina şi alte boli, cum ar fi febra faringo-conjunctivală sau conjunctivita foliculară nespecifică. Boala este extrem de contagioasă şi reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de conjunctivite.

Trăsăturile caracteristice recunoscute şi de pacienţi sunt: ochiul roşu, secreţia locală foarte apoasă, edemul palpebral accentuat, adenopatia preauriculară şi submandibulară. Manifestările apar mai întâi la un ochi şi foarte rapid se bilateralizează. Se poate însoţi de semne clinice corneene sub formă de mici defecte epiteliale sau opacităţi subepiteliale, de unde i se trage şi denumirea de keratită punctată superficială.

Diagnosticul este, în principal, clinic şi se pune numai la medicul oftalmolog. Boala tinde să se rezolve spontan, într-o perioadă de până la trei săptămâni, fără complicaţii semnificative. În 20-50% din cazuri, opacităţile corneene pot persista mai multe luni sau chiar ani. Acest fenomen poate duce la scăderea vederii. Foarte rar apar local membrane conjunctivale ce pot lăsa sechele, cum ar fi cicatrici sau simblefaron (adeziuni cicatriceale între conjunctiva palpebrală şi cea bulbară). Foarte important este diagnosticul diferenţial de alte boli conjunctivale: febra faringo-conjunctivală, trahomul, keratoconjunctivitele bacteriene, keratoconjunctivitele herpetice sau hemoragice, mononucleoza infecţioasă, conjunctivitele neonatale şi altele.

Tratamentul constă în aplicarea de lacrimi artificiale, comprese locale reci, corticosteroizi şi agenţi cu acţiune antivirală. Din cauza caracterului extrem de contagios al bolii sunt necesare măsuri preventive ca: spălatul pe mâini şi faţă cu apă şi săpun; pacienţii să nu împartă lucrurile comune de folosinţă cu ceilalţi membri de familie; scoaterea din activitate timp de două săptămâni.