Odată avva Daniil a urcat cu ucenicul lui în Alexandria și în timpul șederii lor acolo s-a petrecut un astfel de lucru. Un părinte oarecare din cartierul al optsprezecelea din Alexandria avea un fiu. Și fiul lui avea soție pe o femeie ca de vreo optsprezece ani și a rămas cu fiul lui. Și fiul lui era pescar. Dar vrăjmașul creștinilor și al sufletelor noastre, diavolul, a ridicat război trupesc avvei față de nora lui, și căuta prilej să rămână singur cu ea și nu afla. A început să o sărute pe ea adeseori, iar fata îl suferea ca pe un tată.

Într-una din zile au venit pescari în zori și l-au strigat pe cel mai tânăr să plece la pescuit. După ce a plecat tânărul, s-a ridicat tatăl asupra fetei și-i zice lui fata: „Ce înseamnă aceasta, tată? Du-te și fă-ți semnul crucii. Căci diavolească lucrare este aceasta”. Dar acela nu suferea să plece. A bătut mult, dar fata nu l-a primit. Dar deasupra patului atârna sabia fiului lui. Și voind să o înspăimânte pe ea, trage sabia și o îndreaptă împotriva ei, zicând: „Dacă nu mă asculți, te voi lovi cu sabia aceasta”. „Și de-ar fi să mă tai mădular cu mădular, fapta aceasta fărădelege eu nu o voi face niciodată”. Și mâniindu-se el cu mânie mare, înfige sabia deodată, stăpânit fiind de diavolul, o prinde pe fată de mijloc și o taie în două. Și îndată l-a orbit pe el Dumnezeu și se învârtea jur împrejur bâjbând să găsească ușa și nu a aflat-o.

Și au venit alți pescari căutându-l pe tânăr dis-de-dimineață și strigându-l, le-a răspuns tatăl: „E dus la pescuit. Dar unde este ușa că nu o văd”. Și-i zic lui: „Aici este”. Și după ce au intrat și au văzut uciderea ce s-a petrecut, le zice: „Luați-mă și predați-mă, că ucidere am făcut”. Și luându-l pe el l-au predat dregătorului cetății. Și judecătorul cercetându-l și cunoscând de la el tot adevărul, punându-l l-a cazne, l-a pedepsit pe el.

După acestea, zice avva Daniil ucenicului lui: Să ne ducem și să vedem moaștele fetei. Și ajungând ei în cartierul al optsprezecelea din Alexandria, părinții și monahii din această zonă, auzind că vine avva Daniil, s-au dus să-l întâmpine. Și le zice bătrânul: „Faceți rugăciune, fraților, moaștele fetei nici nu poate fi vorba să fie înmormântate altundeva decât numai împreună cu părinții”. Unii dintre părinți cârteau, că adică este îngăduit să fie îngropate moaștele unei femei împreună cu părinții, și aceea ucisă. Și gheronda le zice: „Această femeie este amma duhovnicească a mea și a voastră, căci a murit de dragul înfrânării. Atunci nimeni nu s-a mai împotrivit bătrânului și au îngropat-o pe ea împreună cu părinții. Și îmbrățișându-i pe părinți, s-a întors bătrânul cu ucenicul lui în Sketis.

(Avva Daniil Sketiotul, Povestirile Avvei Daniil, Editura Grădina Maicii Domnului, Tessalonic, 1988)