Dar de ce să mai întreb îndelung despre pricinile clevetirii voastre asupra acestei sfinţite rugăciuni, de parcă nu aş fi înţeles până acum? Îmi este cunoscută, o, prieteni! Cunosc cele mai de seamă pricini ale bolii limbii voastre: întâi, citirea voastră fără cercare a Sfintelor Scripturi, adică nu după poruncile lui Hristos.

A doua, neîncrederea în învăţătura Sfinţilor noştri Părinţi care, cu înţelepciunea Duhului dată lor de Dumnezeu, ne învaţă despre această dumnezeiască rugăciune a minţii, după puterea Sfintelor Scripturi.

A treia, neştiinţa voastră cea mai de pe urmă, de parcă voi nici n-aţi văzut, nici n-aţi auzit de învăţăturile purtătorilor de Dumnezeu Părinţilor noştri despre aceasta. Sau dacă nu este aşa, atunci nepriceperea, nicidecum, a puterii cuvintelor lor, cele de Dumnezeu înţelepţite, este cea mai de seamă pricină a acestei rele cugetări a voastre.

Iar dacă voi, cu frica lui Dumnezeu şi cu mare luare-aminte, şi cu neîndoită credinţă, cu sârguincioasă cercetare şi smerită cugetare, aţi fi citit cărţile Părinţilor (care sunt cuviincioase citirii mai ales cinului monahal, cuprinzând în sine întreaga înţelepciune a vieţuirii după Evanghelie, şi care sunt la fel de trebuincioase monahilor pentru folosul sufletesc şi îndreptare, şi pentru agonisirea unei cugetări adevărate, sănătoase, neînşelătoare şi smerite, după cum trebuincioasă este răsuflarea pentru viaţa omenească), apoi niciodată nu ar fi îngăduit Dumnezeu să cădeţi într-o asemenea groapă a defăimărilor. Ci v-ar fi aprins încă, cu harul Său dumnezeiesc, către negrăita Lui dragoste că aţi fi fost şi voi în stare să strigaţi împreună cu Apostolul: «Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos?», la care ne-am învrednicit să ajungem prin lucrarea acestei rugăciuni a minţii? Şi nu numai că nu aţi fi hulit-o, dar v-aţi fi străduit şi sufletul să vă puneţi pentru ea, cu însăşi fapta şi încercarea simţind de la această luare-aminte negrăitul folos al sufletelor voastre.

(Sfântul Paisie de la Neamț, Cuvinte și scrisori duhovnicești volumul 2, Editura Doxologia, Iași, 2010, pp. 174-175)