Doamne aiută-mi! Întotdeauna când plec undeva şi când încep ceva zic „Doamne ajută ” şi întotdeauna reuşesc în toate, Dumnezeu mi-ajută la toate. Fără de El nu putem face nimic niciodată. Ori de câte ori am cerut ajutorul Său, l-am primit şi l-am simţit. Deci întotdeauna, orişiunde vom merge, să nu plecăm până nu facem câteva cruci şi nu rostim „Doamne ajută-mi”. Iată că Harul Domnului din mine prinde a mi se descoperi și a da roade!

Iată că Domnul mă aude, mă ajută, îmi dă. De la începutul postului, după mărturisire am hotărât să umblu mai aproape de Domnul, să slujesc mai mult Lui, să sporesc în toate spre desăvârșire, pentru a putea realiza tot ce am gândit în El.

(Mi-e dor de Cer, Viața părintelui Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 27)