Sfântul Pangratie, prietenul Sfântului Apostol Petru

Ajuns la maturitate, Pangratie a păstrat în inima sa cuvântul lui Dumnezeu, manifestând dragoste pentru cei aflați în suferință și nevoie. În această stare a fost găsit de creștinii care au fost nevoiți să părăsească Ierusalimul, din pricina persecuțiilor evreilor. Așa a avut loc și întâlnirea dintre Sfântul Apostol Petru și Pangratie.

Deschizând cărțile de istorie ale Sfintei Biserici, vom observa că majoritatea personalităților religiei creștine, mucenici, cuvioși, mărturisitori, scriitori, imnografi și melozi au trăit în secolele al II-lea, al III-lea și, cu precădere, în secolul al IV-lea. Ce lipsește? Secolul I, atunci când au trăit Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinții Apostoli și bărbații apostolici. Cu toate acestea, sinaxarul zilei de 9 iulie prezintă un astfel de sfânt – Sfântul Sfințit Mucenic Pangratie. A trăit chiar în timpul Mântuitorului Iisus Hristos când, după tradiția antiohiană, copil fiind, a fost adus de către părinții săi ca să asculte învățătura de pe Muntele Fericirilor.

Ajuns la maturitate, Pangratie a păstrat în inima sa cuvântul lui Dumnezeu, manifestând dragoste pentru cei aflați în suferință și nevoie. În această stare a fost găsit de creștinii care au fost nevoiți să părăsească Ierusalimul, din pricina persecuțiilor evreilor. Așa a avut loc și întâlnirea dintre Sfântul Apostol Petru și Pangratie. Venind în cetatea Pontului, Sfântul Petru dorea să vestească Evanghelia, neștiind de unde să pornească. Pangratie s-a apropiat de bătrânul Petru fără să-l cunoască, întrebându-l dacă are unde să locuiască.

Din acel moment, între cei doi s-a legat o bună prietenie, finalizată cu botezul întregii familii: „Şi spunându-le Petru cuvânt de învăţătură, mulţi au crezut şi i-a botezat împreună cu toţi robii lui Pangratie, apoi le-a hirotonisit episcop, un bărbat preaînţelept şi ucenic, cu numele Maximin. Iar Pangratie şi-a dat toată averea sa ca milostenie săracilor şi ce îi mai rămăsese a dăruit-o robilor săi, zicând: Iată, vă dau libertate şi toate lucrurile ce se află în casa mea: aur, argint, pietre scumpe, haine şi toate averile mele nemişcătoare, vii şi ţarini. Deci, Stăpânul nostru Hristos să vă întărească în frica Sa, că eu mă duc cu apostolul, să propovăduiesc Sfânta Evanghelie. Acestea aşezându-le bine, preaînţeleptul Pangratie a căzut la picioarele Sfântului Petru, zicând: Mă dau în mâinile lui Dumnezeu şi sufletului tău, Apostole al lui Hristos.

Prietenia cu Sfântul Petru a făcut ca milostivul Pangratie să-și aleagă cununa mărturisirii mucenicești, acesta fiind martirizat în jurul anului 83. 

De la același autor

Ultimele din categorie