Viețuind în secolul al XX-lea, pe teritoriul Turcieei de astăzi, născut din părinți Sfântul Gheorghe, din părinți credincioși, dar rămânând orfan de mic, a fost crescut de o bunică. După moartea acesteia, mutându-se în Georgia, a ajuns să intre în obștea Mănăstirii Noul Athos, primind, pentru nevoința și îndurările sale, darul înainte vederii și al dreptei socotințe.

Plecând în Grecia și așezându-se lângă Drama, a construit acolo o mănăstire, arătându-le ucenicilor ce înseamnă să te pregătești pentru dragostea Domnului. Dormea foarte puțin, pe o rogojină, vorbea doar atunci când era necesar și săvârșea nenumărate vindecări. După ce a trecut la Domnul, sfintele sale moaște s-au dovedit a fi făcătoare de minuni pentru cei bolnavi și cei care căutau mângâiere sufletească.