La mărturisire, când te duci, să nu crezi că poţi tăinui vreun gând, că nu stai în faţa duhovnicului; acolo este Hristos de faţă, cu Maica Domnului şi îngerul tău păzitor şi vede dacă nu cumva cu viclenie te mărturiseşti. Mărturisirea să fie cea mai sinceră; să te sileşti să te pârăşti pe tine în faţa duhovnicului, cât se poate mai mult. Că zice: Dreptul lui îşi este pârâş. Nu cumva să dai vina pe altul: „Din cauza femeii am greşit, din cauza bărbatului, din cauza dracului...”, că ai pierdut toată mărturisirea.

Aceasta-i mărturisire prihănitoare. Dracul râde cu gura până la urechi dacă tu dai vina pe dânsul. Că el ştie că numai ţi-a dat în gând, cum ai auzit pe Sfântul Teodor Studitul. El este ca pescarul, numai întinde râma. Şi tu, dacă eşti prost, te prinzi, dacă nu ştii să te păzeşti.

(Arhimandrit Ilie Cleopa, Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a 2-a, vol. 3, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 111-113)