Spunea avva Dulas, ucenicul avvei Visarion: cum mergeam noi pe malul mării, mi s-a făcut sete și i-am spus avvei Visarion: avvo, mi-e sete. Iar el făcând o rugăciune îmi spuse: bea din mare. Și s-a îndulcit apa și am băut. Eu am umplut și vas, ca să nu-mi fie sete și mai încolo. Bătrânul văzând îmi zise:

- Ce faci?

- Iartă-mă, ca nu cumva să-mi fie sete mai încolo.

Iar bătrânul zise:

- Dumnezeu aici și pretutindeni Dumnezeu.

(Patericul egiptean sau apoftegmele părinților din pustia Egiptului, Editura Învierea, 2009, pp.62)