Adevărata rațiune dumnezeiască nu numai că îl împodobește pe omul lăuntric cu înțelepciune, blândețe și toată dreptatea, ci îi rânduiește bine și părțile exterioare ale trupului, cum sunt: ochii, urechile, limba și mâinile. Această rațiune nu poate să îi dea voie să se desfete cu ochii în chip desfrânat cu vreo frumusețe străină, să fie atras către ascultarea cântecelor necuviincioase și a glumelor dăunătoare sufletului ale bufonilor și pângăritorilor, să ia în seamă clevetelile oamenilor invidioși sau cu propria limbă să supere, să vorbească de rău și să defăimeze. De asemenea, nu îi dă voie cu mâinile să pricinuiască necazuri celor nevinovați sau să răpească averea altuia. 

Modul în care putem să dobândim acest har mântuitor ni-l arată prorocul inspirat de Dumnezeu și împăratul David, sub forma întrebării și a răspunsului: „Întru ce-și va îndrepta tânărul calea sa?” Aceasta este o întrebare la care Sfântul Duh răspunde: „Când va păzi cuvintele Tale” (Psalmul 118, 9), ceea ce înseamnă împlinirea poruncilor Celui ce împărățește în Ceruri.

(Sfântul Maxim Grecul, Viața și cuvinte de folos, Editura Bunavestire, Galați, 2002, p. 75)