Endoscopia digestivă superioară – Interviu cu dr. Sandra Spânu Timohe Tumac

Cea mai frecvent recomandată și efectuată investigație din specialitatea Gastroenterologie, endoscopia digestivă superioară este metoda prin care puteți afla dacă suferiți de afecțiuni la nivelul esofagului, stomacului și duodenului. Mai multe detalii despre procedura medicală ne oferă în interviul de mai jos doamna dr. Sandra Spânu Timohe Tumac, medic specialist Gastroenterologie la Spitalul Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Ce este endoscopia digestivă superioară?

Endoscopia digestivă superioară este o procedură medicală care permite vizualizarea interiorului esofagului, stomacului și duodenului, organe ce compun partea superioară a tractului digestiv. Ea se efectuează cu ajutorul endoscopului care se introduce în gura pacientului. Endoscopul este un tub lung, subtire (cât degetul cel mic), flexibil, care are la vârf o cameră video cu o sursă de lumină; înregistrarea video efectuată cu ajutorul camerei este expusă în timp real pe un ecran situat lângă patul pacientului.

Care sunt indicațiile endoscopiei digestive superioare?

Endoscopia digestivă superioară se recomandă în scop diagnostic dacă există simptome sau semne precum: disconfort sau durere abdominală, greață, vărsături, hemoragie digestivă superioară (vărsătură cu sânge, scaun negru, lucios), dificultăți sau dureri la înghițire, la ingerarea de alimente solide sau lichide, arsuri retrosternale (pirozis).

De asemenea, este indicată atunci când apare nevoia de supraveghere a anumitor afecțiuni deja diagnosticate și care au risc de cancerizare (ulcer gastric, polipoze adenomatoase familiale, polipi gastrici, esofag Barrett).

Endoscopia se poate realiza și pentru a depista cancerul, dar și în cazul în care este necesară recoltarea unei biopsii (mici fragmente de țesut ce se trimit la examen microscopic) pentru precizarea unui diagnostic.

Pot fi și indicații terapeutice pentru endoscopie, precum: oprirea unor sângerări, extragerea de corpi straini sau extragerea de polipi.

Cine are indicație de endoscopie?

Există mai multe categorii de persoane predispuse la afecțiuni ce necesită endoscopie: persoanele care iau tratament ce poate duce la apariția de ulcere sau sângerări (antiinflamatorii nesteroidiene, corticoizi), rudele pacienților cu cancer gastric sau pacienții care au istoric de rezecție gastrică, aceștia având un risc mai mare de a dezvolta cancer gastric, pacienţii cu ciroză, din cauza riscului de a dezvolta varice esofagiene (care pot sângera).

Care sunt contraindicațiile endoscopiei?

Endoscopia nu este recomandată atunci când riscul pentru viața bolnavului este mai mare decât beneficiul maxim scontat. În cazul în care pacientul suferă de afecțiuni cardiace și respiratorii severe, de tulburări de coagulare a sângelui, de epilepsie necontrolată, sau dacă este o pacientă însărcinată în ultimul trimestru, atunci endoscopia nu este indicată.

În ce constă pregătirea pentru endoscopie?

Pentru o examinare în condiții normale, este necesar ca stomacul să fie gol – nu se bea și nu se mănâncă nimic timp de 8 ore înainte de procedură. De preferat, endoscopia se efectuează dimineața, dar dacă procedura are loc după ora 14:00, se mănâncă la 07:30 un mic dejun redus cantitativ, fără grăsimi sau carne.

Medicul care face investigaţia trebuie informat despre: boli asociate, intervenţii chirurgicale, tratamentul medicamentos luat la domiciliu în mod obişnuit, alergii medicamentoase.

Dacă pacientul ia medicaţie anticoagulantă este bine să anunţe cu 5 zile înainte de manevră medicul curant cardiolog în vederea stabilirii unei noi scheme sau eventual a opririi medicaţiei. Dacă pacientul este diabetic, trebuie sa intrebe medicul dacă își administreaza insulina sau tabletele înaintea analizei.

Cum se derulează endoscopia?

În caz de sedare, se folosește un anestezic local faringian sub formă de spray sau se pot folosi diverse substanțe administrate pe cale venoasă, fără a-l adormi total pe pacient. Semnele sunt monitorizate pe tot parcursul procedurii, în caz de folosire a sedării.

Asistenta plasează apoi o piesă bucală de protecție, din material plastic, între dinții bolnavului, cu rolul de a proteja endoscopul de o eventuală mușcătură. Endoscopul este introdus în gura pacientului, iar apoi, cu manevre blânde, specialistul ghidează endoscopul pe lungimea esofagului, stomacului și duodenului. Întrucât respirația se face prin trahee, nu va fi împiedicată.

Pe parcursul procedurii, medicul introduce aer printr-un canal din interiorul endoscopului cu scopul unei mai bune vizualizări a stomacului. În condiția în care este necesară recoltarea de biopsii, această procedură suplimentară este complet nedureroasă pentru pacient.

Durata procedurii este în medie de 5-10 minute. Procedura endoscopică este considerată a fi nedureroasă, dar inconfortabilă pentru bolnav, din cauza dificultății de înghițire cu senzație permanentă de greață.

Ce se întâmplă după această procedură medicală?

Persoanele care au fost sedate vor mai sta sub supraveghere medicală 30 de minute (este necesar un interval de timp mai lung până la externarea la domiciliu). În intervalul de 30 minute nu i se permite pacientului să bea lichide. Pacienții se pot simți mai somnolenți și obosiți pentru câteva ore și pot resimți o jenă la nivelul gâtului.

Deși în cazul sedării pacientul este perfect conștient, la sfârșitul procedurii medicația folosită pentru sedare poate cauza modificări ale reflexelor și tulburări de atenție și concentrare, astfel încât bolnavul trebuie să înțeleagă faptul că nu i se permite să conducă sau să consume alcool

Care sunt riscurile endoscopiei?

Per ansamblu, rata complicaţiilor este sub 1 la 500 cazuri. Riscurile sunt: aspirația de alimente solide sau secreții în căile respiratorii cu infecție pulmonară secundară (prin folosirea anesteziei locale faringiene, mai ales în combinație cu sedarea), infecții la pacienții cu afecțiuni de valve cardiace (endocardită infecțioasă), sângerări la locul de biopsiere sau la îndepărtarea polipilor – de obicei minime, cu oprire spontană, tulburări de ritm cardiac, perforație (foarte rar raportată în cazul endoscopiei diagnostice), reacții la medicația sedativă.

Pentru a depista apariția unei complicații după endoscopia digestivă trebuie urmărite următoarele simptome în orele de dupa endoscopie: febră, durere toracică, dificultăți de respirație, scaune negre (fără ca pacientul să fi luat cărbune, fier, sucralfat), vărsături persistente, durere abdominală persistentă, balonare persistentă.

Vă reamintim că pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427

Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

De la același autor

Ultimele din categorie