Doamna psiholog, vă rugăm să definiți această fobie, întâlnită la multă lume, fobia de halat alb! Ce este și cum ne complică aceasta viața?

Fobia de spitale, de medici, de proceduri medicale, numită în mod curent fobia de halat alb, este o teamă destul de întâlnită și invalidantă care poartă numele științific, pompos și înfricoșător, de Nozocomiofobie (din grecescul Nosokomio = spital și Fobos = frică irațională). Anxietatea de halat, cea care ne crește tensiunea arterială când este măsurată la spital, deși acasă era în limite normale, este sora mai mică a acestei fobii.

Această fobie ne complică destul de mult viața, când o trăim, pentru că ne face să evităm orice contact cu tot ce are legătură cu spitalul și medicii, din cauza unor gânduri iraționale. Amânăm cât de mult putem orice demers legat de programarea la medic, găsim scuze (Nu am timp, Medicul e foarte ocupat, O să-mi treacă, Nu am bani acum etc), orice doar pentru a nu ajunge acolo. Acolo, spitalul, devine un loc în care lucrurile ne scapă total de sub control și doar la acest gând, spațiul cunoscut de acasă este refugiul perfect. Adesea, pericolul este doar în gândurile celui care le trăiește, însă pericolul poate veni și din evitarea la nesfârșit a unei investigații medicale care, făcută din timp, ne-ar putea salva viața sau ne-ar scuti de multă suferință.

De ce ne este frică de fapt? De ce ne poate spune medicul, sau poate de medic sau de toate la un loc?

Teama de diagnostic. Ne imaginăm o mulțime de scenarii catastrofale, diagnostice grave, incurabile care ne vor reduce la o stare de dependență totală de cineva și  desigur, ne amăgim că de vreme ce nu aflăm nimic clar (că nici nu ne dăm ocazia), e ca și cum acestea nu ar exista. Un pacient anxios, în prezența unor simptome digestive, să zicem, se va gândi mai ușor la o boală gravă și incurabilă, decât la o simplă indigestie. Un pacient fobic, se va trata cu orice acasă, dar nu va călca în spital.

Teama de medic. Cu siguranță ceea ce știe medicul ne-ar risipi orice îndoială, dar în același timp acest gând ne și întreține anxietatea. Varianta irațională a gândului anxios este Și dacă știe ceva grav și nu vrea să-mi spună? Și dacă îmi spune și eu nu înțeleg? Pentru că da, există lucruri pe care uneori nu le înțelegem imediat, fără întrebări și lămuriri suplimentare și în funcție de gradul de înțelegere și de nivelul de educație al fiecăruia, ne hrănim fricile.

Teama de a ne simți judecați. Există oameni care se simt judecați în momentul în care primesc recomandări de bun simț, legate de stilul și igiena de viață. Nu mai fumați, mâncați mai puțin, dați jos kilogramele acumulate, nu vă mai uitați la știri alarmiste, faceți mișcare, nu vă mai uitați noaptea pe telefon etc. Uneori preferăm să primim medicație pentru dezechilibre care s-ar rezolva în mod miraculos daca am lua decizia să schimbăm obiceiurile nesănătoase. Oricum, e un motiv suficient de puternic pentru a nu merge la medic.

Teama de a retrăi ceva foarte dureros. Dacă spitalul înseamnă locul în care am pierdut pe cineva drag sau locul în care am suferit fizic intens și nu am fost înțeleși, atunci acesta va reprezenta un trigger, un factor declanșator pentru o suferință morală, sufletească, psihologică intensă ori de câte ori vom simți mirosul de spital. Evitarea locului unde s-a petrecut trauma nu ne scapă de traumă, ci este doar o iluzie care întreține în mod eronat credința că nu ne doare nimic.

Teama de contaminare. O altă piedică irațională în calea însănătoșirii este reprezentată chiar de gândul că în spital există boli, bacterii, virusuri, infecții imposibil de gestionat și doar păstrând distanța suntem în siguranță. Cu toții cunoaștem situații când bacterii intra-spitalicești rezistente la tratament au complicat viața cuiva și din păcate fac parte din realitatea spitalelor românești. Cu toate acestea, evitarea spitalului cu orice preț, din teama irațională de îmbolnăvire, în acest caz, ține mai degrabă de simptomatologia tulburării obsesiv-compulsive, tulburare gestionabilă cu tratament psihiatric și psihoterapie.

Ne este frică de cele spuse de dvs., dar ce facem ca să învingem aceste frici? Ce sfaturi aveți pentru o astfel de persoană pentru a o ajuta să își învingă teama și să meargă la medic?

Alegeți un medic în care aveți încredere. Din start acest lucru ar reduce anxietatea anticipatorie, Dacă aveți frici sau fobii (fobia de ace este destul de frecventă) exprimați-le. Precizați acest lucru medicului, la începutul consultației.

Pregătiți vizita. Anticipați întrebările pe care doriți să le puneți, pentru a nu ieși frustrat după consultație. Notați ceea ce vi se spune dacă vă temeți că, sub imperiul emoțiilor, veți uita pe drum informații importante.

Aduceți-vă în prezent. Dacă suferința dvs. s-a petrecut în spital în copilărie, iar acum sunteți o persoană adultă, e necesar să conștientizați că totul s-a schimbat între timp, mai ales atitudinea personalului medical. Dacă ați pierdut pe cineva drag în spital, nu transformați spitalul în locul unde se moare, conștientizând că spitalul este și locul unde ne naștem, ne însănătoșim, ne ameliorăm durerile și ne recăpătăm autonomia.

Veniți însoțit. Dacă spitalul este sursă de angoasă, nu veniți singur. Cereți unei persoane dragi să vă însoțescă pentru că prezența acesteia va fi o sursă de liniște.

Exerciții de relaxare. Înainte de consultație sau de investigația necesară, faceți exerciții de respirație, ascultați ceva liniștitor, rugați-vă sau adoptați o altă formă de liniștire potrivită dvs. Amintiți-vă că faceți acest lucru pentru binele dumneavoastră și că cel mai eficient mod de a scăpa de orice fobie este prin expunere sistematică la acel ceva de care vă temeți.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427 (mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=yEZK-x1fLwk

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta