Principalele funcţii sunt:

*secreţia bilei de către celulele hepatice şi scurgerea acesteia prin canalul hepatic, spre vezicula biliară şi apoi spre duoden, prin canalul coledoc;

*transformarea şi inactivarea substanţelor toxice provenite din exterior sau din degradările interne, asigurând purificarea permanentă a sângelui;

*metabolizarea pe cale enzimatică a glucidelor şi proteinelor, cu dezaminarea unor aminoacizi implicaţi în sinteza ureei;

*depozitarea unor vitamine (A, B, D, K) şi transformarea provitaminelor;

*sinteza unor enzime cu rol vital în organism.

a. Funcţia biliară. Constă din secreţia bilei (fierii) de către celulele hepatice şi scurgerea acesteia prin canalul hepatic în vezicula biliară. Fierea are un rol important în digestia şi absorbţia unor substanţe organice şi minerale (grăsimi, vitamine liposolubile – A, D, E, K, săruri de Fe şi de Ca). Această funcţie se exercită prin componentele bilei: apă, săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol, lecitină etc. În 24 de ore, cantitatea de bilă vărsată în duoden, prin canalul coledoc, este de 600-1.200 ml.

b. Funcţia metabolică. Se exercită prin transformarea substanţelor organice din alimentele ingerate, pe baza reacţiilor de metabolizare. Aici au loc reacţiile de metabolism glucidic, dependent de prezenţa insulinei, respectiv fosforilarea glucidelor simple şi polimerizarea lor sub formă de glicogen (substanţă care menţine glicemia la un nivel constant). Au loc, de asemenea, reacţii de metabolism proteic, cu sinteza proteinelor plasmatice, specifice organismului (albumine, globuline, protombine, fibronogen), concomitent cu dezaminarea unor aminoacizi şi cu sinteza ureei, care este transportată de sânge până la rinichi, de unde se elimină în exterior.

Prin reacţii de metabolism lipidic are loc sinteza fosfolipidelor, a trigliceridelor, a lipoproteidelor şi a colesterolului, în paralel cu degradarea lor prin oxidare.

c. Funcţia antitoxică. Constă din transformarea sau inactivarea substanţelor toxice provenite din exterior sau apărute prin metabolismul intern. În această funcţie de filtrare a toxinelor şi a resturilor metabolice din sânge participă anionul sulf, cu acţiune de sulfo-conjugare pentru neutralizarea substanţelor toxice, legate de glucide şi eliminate, treptat, prin fecale, rinichi sau piele. Astfel se menţine puritatea normală a sângelui. În cazul îmbolnăvirii ficatului, sângele nu mai este filtrat şi devine un lichid otrăvitor.

d. Funcţia de depozitare a vitaminelor (A, B, D, K) şi de transformare a provitaminelor.

e. Funcţia de sinteză a enzimelor, implicate în procesele vitale, menţinerea echilibrului acidobazic, echilibrarea perturbărilor circulatorii şi depozitarea unei cantităţi suficiente de apă.

Toate aceste funcţii arată necesitatea conservării ficatului în stare cât mai bună de funcţionare.

(Viață sănătoasă și tinerețe prelungită prin medicină naturistă, vol. 1)

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.