Asupra tuturor lucrurilor, soarele trimite căldură în mod egal. Dar unele lucruri, din cauza căldurii, se topesc, precum ceara, iar altele se întăresc, precum lutul. În acelaşi fel şi Dumnezeu face bine şi dăruieşte căldura bunătăţii Sale tuturor deopotrivă. Dar unii oameni se îmbunează şi se căiesc, iar alţii se învârtoşează şi pier; cum, de exemplu, s-a învârtoşat faraon şi a pierit, tot astfel şi astăzi se întâmplă în lume. „O, omule! Sau dispreţuieşti tu bogăţia bunătăţii Lui şi a îngăduinţei şi a îndelungii Lui răbdări, neştiind că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?" (Rom. 2: 4). Ia aminte, omule, să nu te învârtoşezi din pricina bunătăţii dumnezeieşti, ci mai degrabă hotărăşte-te, spre mântuirea ta, să te pocăieşti şi gândeşte-te la îndelunga răbdare a lui Dumnezeu!

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 10)