Judecata de Apoi – surprinsă în detaliu la Mănăstirea Voroneț
Perioada domniei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare reprezintă, cu siguranţă, cea mai rodnică epocă din istoria Moldovei. În acea vreme, ţara a atins atât apogeul politic, economic şi social, cât şi o maximă dezvoltare a culturii sale spirituale. Voievodul moldovean nu a iniţiat războaie în vederea cuceririi altor popoare – dar a reușit să cucerească, fără arme şi sânge, propriul lui popor.
Astfel, în cei 47 de ani de domnie, într-o epocă a războaielor de apărare, Țara Moldovei s-a acoperit de monumente strălucitoare. Una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare este Mănăstirea Voroneț, „Capela Sixtină a Estului”, aflată la 36 km de municipiul Suceava.
Pictura exterioară de la Voroneţ este realizată la un înalt nivel artistic, are caracter didactic şi e socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale din Moldova. Frescele de la Voroneţ se disting atât prin culorile lor vii, apropiate de cele ale naturii înconjurătoare, în care predomină verdele și albastrul, cât şi prin larga desfășurare a diferitelor scene.
Astfel, pe faţada de vest a mănăstirii regăsim fresca Judecății de Apoi – o adevărată sinteză a Apocalipsei Sfântului Ioan Teologul, într-un tablou alcătuit din patru registre dispuse orizontal.
Dacă în prima scenă, privind de sus în jos, ne este descris sfârşitul iminent al istoriei, alături de semnele zodiacului, dar şi de îngerii care cuprind cerul înstelat, cel de-al doilea registru conţine scena „Deisis” (gr. „rugăciune” sau „mijlocire”). Aici sunt reprezentaţi Sfinţii Apostoli, așezați pe scaune, alături de Maica Domnului (dreapta) şi de Sfântul Ioan Botezătorul (stânga) – mijlocitori pentru iertarea păcătoşilor.
Sub această scenă regăsim imaginea intitulată „Hetimasia Tronului”. Termenul „hetimasia” desemnează pregătirea Tronului Judecăţii, o plasticizare a versetului „Cel Veşnic a ridicat scaunul său pentru judecată. El va judeca lumea cu dreptate” (Psalmi 9, 8-9). Sfântul Duh este reprezentat pe acest Tron sub forma unui porumbel, alături de care se află Sfânta Evanghelie. Protopărinții Adam şi Eva sunt surprinşi în faţa Sfintei Cruci, iar în stânga şi dreapta lor vedem grupuri de oameni drepţi, conduşi la judecată de către Sfântul Apostol Pavel, şi de oameni păcătoşi, „dojeniţi” de către prorocul Moise.
Balanţa care va cântări faptele oamenilor, lupta dintre îngeri și demoni pentru sufletele acestora, Raiul cu cei trei patriarhi ai Vechiului Testament – Avraam, Isaac şi Iacov – dar şi iadul cu iezerul de foc sunt scenele aflate în cel de-al patrulea registru, care încheie reprezentarea apocaliptică de la Voroneţ.
Scena Judecăţii de Apoi, alături de celelalte fresce exterioare pe care le vedem astăzi la mănăstirea moldavă sunt rezultatul eforturilor susţinute de a salva monumentul de la semnele trecerii vremii. Pictura exterioară îndeamnă la interpretări şi aprecieri dintr-o largă perspectivă istorică şi artistică, ea însăşi fiind rezultatul unei evoluţii îndelungate. Structura sa iniţială şi transformările care au urmat constituie forma concentrată în piatră şi culori a unei ample deveniri.
Vezi şi: (Foto) Înfricoșătoarea Judecată zugrăvită la Mănăstirea Voroneț
Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana de la Schitul „Sfânta Ana” – Athos
Icoana Maicii Domnului „Bucurie neașteptată”
Realizat deCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro