Mănăstirea Pantelimon Sfântul Munte Athos  

Fotografie - Mănăstirea Pantelemon, Sfântul Munte Athos Mănăstirea Pantelimon sau Rusicon, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (27 iulie), este un adevărat colos cu două biserici în interior și 35 de paraclise, cu patru corpuri mari de chilii cu câte patru și cinci niveluri. Prima așezare monahală de aici datează din secolul al XI-lea, pe timpul împăratului Alexie I Comnenul. Rămasă aproape pustie, a fost reînnoită de Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) și locuită de călugări greci și ruși. Din secolul al XIV-lea se numește Mănăstirea Sfântul Pantelimon a Rușilor. Arsă și pustiită de mai multe ori, a fost refăcută atât de țarii ruși cât și de domnii Țărilor Române . Dintre domnitorii români care au facut mari danii acestei mănăstiri amintim pe Vlad Țepeș , Vlad Călugarul, Sf. Ștefan cel Mare, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, care fiecare la rândul lui au dat anual sume între 4.000 și 6.000 aspri de argint. Începând cu secolul al XVIII-lea, domnii fanarioți ai Moldovei devin ctitorii principali ai Mănăstirii Pantelimon. Astfel Ioan Mavrocordat, Constantin Racoviță, Grigore Ghica, dau ajutoare anuale între 10.000 si 56.000 aspri echivalent. Cel mai mare ctitor rămâne însă domnul Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819), care zidește din temelii biserica centrală, trapeza mare în care pot lua masa odata aproape o mie de monahi, clopotnița și o parte din corpul chiliilor. Din 1875 mănăstirea este condusă de egumeni ruși și devine cea mai mare lavră din Muntele Athos, numărând la începutul secolului al XX-lea, peste 2.000 de monahi ruși și puțini greci. Clopotnița mănăstirii este renumită pentru cele mai mari clopote din toată Grecia, donate de țarii ruși. Clopotul mare are circa 13.000 kg. Când bat toate răsună tot Athosul. Actualmente mănăstirea este vieţuită de câțiva zeci de călugări ucranieini și câțiva basarabeni.

Ultimele din categoria Locuri sfinte

Citește și