Îmbrăcămintea pentru petrecerea în ceruri

Cuvinte duhovnicești

Îmbrăcămintea pentru petrecerea în ceruri

    • Îmbrăcămintea pentru petrecerea în ceruri
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Faptul că veşmintele sunt negre înseamnă că trebuie ca noi să fim nearătaţi lumii, ca unii care avem petrecerea în ceruri. Iar dacă cineva va socoti mantia care este în patru colţuri drept chip pentru cele patru virtuţi generale, nu va greşi de la ceea ce este drept.

Ce înseamnă schima monahală şi mai înainte de aceasta tunderea părului?

Precum între toate mădularele trupului capul este cel dintâi, la fel şi mintea deţine în suflet locul capului. Pe acesta, aşadar, trebuie să îl tundem de toate cugetele lumeşti. Iar colovionul (dulama), fiindcă acoperă întreg trupul şi numai mâinile le lasă goale, înseamnă că trebuie să îmbrăcăm filosofia morală, lepădând energiile lucrătoare ale păcatului, căci în chip potrivit mâinile sunt simbolul lucrării practice şi al energiei.

Cingătoarea, fiindcă este făcută din piele de animal mort şi încinge pântecele şi buricul, înseamnă omorârea prin înfrânare şi că trebuie să o punem pe aceasta mereu peste puterea şi energia răutăţii. Căci toată puterea stăpânirii potrivnice a celui rău este, potrivit lui Iov, sub buricul pântecelui, şi şalele, potrivit fericitului David, s-au umplut de toate batjocurile demonice, iar batjocurile - acestea sunt diferitele lucrări ale curviei.

Iar analavul, fiindcă are în faţă şi în spate crucea, înseamnă că trebuie, potrivit Apostolului, nu numai noi să fim răstigniţi pentru lume, ci şi lumea să fie răstignită pentru noi, pentru ca atunci când fugim din lume să nu avem nici o împiedicare, să nu fim stăpâniţi de vreo relaţie cu ea prin vreo înşelare a celor văzute. Şi iarăşi nici să fim urmăriţi din spate de lume din pricina ispitelor fără de voie, să slăbim tăria credinţei, ci să rămânem nesimţitori şi morţi pentru pătimirile cele de voie şi pentru cele fără de voie.

Iar cuculionul arată harul lui Dumnezeu care păzeşte şi acoperă mintea noastră. Căci cel tuns de cugetele lumeşti primeşte coiful mântuirii.

Sandalele au această raţiune: fiindcă sunt din piei moarte, dar sunt puse sub o mică parte a trupului, aşa cum este talpa sandalei pentru trup, la fel trebuie ca sufletul să se folosească de trup şi trupul să fie mort pentru patimile cele contra firii.

Mantia, fiindcă are forma în patru colţuri, ca şi lumea din patru elemente, înseamnă că trebuie să ne încingem cu contemplarea naturală, astfel încât să nu privim la cele văzute prin patimi şi prin simţire, ci prin raţiunea care se află în acestea să ne înălţăm către Creatorul lor. Iar faptul că lasă descoperită mâna stângă înseamnă că trebuie să arătăm în noi înşine lucrarea faptei bune, după cuvântul Mântuitorului, ca să vadă oamenii faptele voastre bune şi să se slăvească Tatăl vostru cel din ceruri.

Iar faptul că veşmintele sunt negre înseamnă că trebuie ca noi să fim nearătaţi lumii, ca unii care avem petrecerea în ceruri. Iar dacă cineva va socoti mantia care este în patru colţuri drept chip pentru cele patru virtuţi generale, nu va greşi de la ceea ce este drept.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Întrebări și nedumeriri, Editura Doxologia, 2012, p. 251-253)