La mine vin oameni care zic: „Părinte, mi-a murit tata, mi-a murit soțul sau fratele nespovedit, neîmpărtășit, ce să fac, cum să fac?” și de obicei îi răspund: „Măi frate, eu cred că a murit neîmpărătășit pentru că nu s-a împărtășit nici în viață!” dacă se împărtășea în viață se învrednicea să se împărtășească și la moarte, sau în orice caz moartea nu era foarte departe de ziua în care s-a împărtășit; și atunci poți să-l consideri împărtășit și dacă nu s-a împărtășit pe patul morții; că sunt atâția oameni care se sfârșesc așa deodată și nu sunt în situația de a se împărtăși cu Sfintele Taine, dar dacă s-a împărtășit, în general, în viață, sunt uniți cu Domnul Iisus Hristos.

(Arhim. Teofil Părăian, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, p. 248)