- Care este înţelesul tainic, mistic şi dogmatic al Sfintei Lituirghii?

- Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, în înţelesul ei mistic, ne pune nouă înainte „întreaga comoară dogmatică şi morală a Bisericii Ortodoxe”. Primul şi cel mai însemnat caracter al Sfintei Liturghii este acela că jertfa liturgică este cu totul identică cu jertfa de pe Golgota, cu singura deosebire că jertfa lui Hristos a fost sângeroasă, iar jertfa liturgică este nesângeroasă. Apoi, jertfa de pe Golgota s-a săvârşit o singură dată şi a avut destulă putere să ispăşască toate păcatele lumii, în timp ce jertfa liturgică se săvârşeşte necontenit până la sfârsitul veacurilor, scopul ei principal fiind de a da fiecărui creştin în parte mântuirea întreagă câştigată de Domnul nostru Iisus Hristos prin jertfa Sa sângeroasă.

Sfânta Liturghie are caracter de jertfă şi de cină. În cadrul Sfintei Liturghii, pâinea şi vinul se prefac prin harul Duhului Sfânt în Trupul şi Sângele Domnului, care apoi se împart în dar celor vrednici. De aceea Sfânta Împărtăşanie se mai numeşte Euharistie, Cina Domnului, Paharul Binecuvântării, ospăţul Dragostei, Sfânta Cuminicătură etc. (A se vedea pe larg Explicarea Sfintei Liturghii de N. Cabasila; Învătătura de Credinţă Ortodoxă, Bucureşti, 1952; Mărturisirea Ortodoxă etc.).

(Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a 2-a, vol. 4, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 74-75)