Înțelesuri din Imnul dragostei – explicații pentru soț și soție (I)

Iubirea adevărată este pătrunsă de grija pentru o altă persoană, care este manifestarea capacității de a oferi. Ea nu este influențată de nici o înrâurire a invidiei, a mândriei, a câștigului și a interesului propriu. Răsplata va veni neapărat, dar ea nu trebuie să fie un scop în sine.

Ce înseamnă „dragostea îndelung rabdă”?

Aceasta înseamnă că iubirea matură și adevărată va răbda toate, va depăși orice dificultăți și piedici.

În poveștile care tratează problema căsătoriei, iubirea este strâns legată de tema încercărilor, a dificultăților pe care cei doi soți trebuie să le depășească. Acesta este finalul tipic al poveștilor populare: după ce se confruntă cu pericole de moarte, „trec prin apă și prin foc”, după ce își depășesc și își răscumpără greșelile, cei doi soți se regăsesc unul pe celălalt.

Viața reală a soților este plină de încercări pe care, dacă le depășesc, cei doi devin cu adevărat „un singur trup”. Dragostea adevărată depășește totul – necazuri, pierderi și boli. Răsplata pentru dificultățile depășite este dobândirea intimității adevărate în relația cu persoana iubită, care nu poate fi înlocuită cu nimic altceva.

Ce se înțelege prin „dragostea este binevoitoare”?

Este binevoitoare, adică le iartă pe toate. Bineînțeles, iertarea este dintre semnele iubirii adevărate. Suntem diferiți, avem caractere distincte, obiceiuri și dorințe proprii. Adesea, nu ne place de persoana dragă, chiar ne dorim uneori să o modelăm după mintea noastră. La urma urmei, avem impresia că îi trebuie foarte puțin să se schimbe, să se comporte mai bine. Dacă acest lucru nu se întâmplă, suntem încercați de mânie și resentimente: „M-am străduit atât de mult pentru tine!”. Adevărata iubire înseamnă însă, înainte de toate, acceptarea celuilalt ca pe sine însuși și iertarea permanentă. Ne amintim ce i-a spus Domnul Iisus Hristos Apostolului Petru când a fost întrebat de câte ori să-l ierte pe cel vinovat – de șaptezeci de ori câte șapte pe zi. Adică permanent! De altfel, să-l ierte și în cele mai grave situații, care par de neiertat.

De ce dragostea adevărată „nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește, nu se poartă cu necuviință”?

Iubirea adevărată este pătrunsă de grija pentru o altă persoană, care este manifestarea capacității de a oferi. Ea nu este influențată de nici o înrâurire a invidiei, a mândriei, a câștigului și a interesului propriu. Grija adevărată are următoarele caracteristici:

- ea s-a desprins de orice atenție orientată către sine, nu caută laudă, admirație, plăcere sexuală, putere, bani;

- grija este activă; ea iubește, nu este iubită. Noi dăruim cu iubire, nu suntem împătimiți;

- grija matură rezultă din bogăția omului, nu din sărăcia sa, din creștere, nu din nevoi. Omul iubește nu pentru că are nevoie de altul, nu pentru a scăpa de singurătate, ci pentru că altfel nu poate;

- grija matură nu rămâne fără recompensă. Prin grija pe care o oferă, omul va primi grijă la rândul său. Răsplata va veni neapărat, dar ea nu trebuie să fie un scop în sine.

(Elena Morozova, Ce trebuie să știi înainte de căsătorie, Editura Sophia, București, 2019, pp. 87-96)

Îți mai recomandăm și: Înțelesuri din Imnul dragostei – explicații pentru soț și soție (II)

Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste din lume

Ultimele din categorie