În ectenia mare ne rugăm pentru „bunăstarea” sau „buna stare” a Bisericii? Cum este corect? Sensul diferă mult
Binecuvântați! „Bunăstarea” și „buna stare” au înțeles diferit. Cum este corect? Ne rugăm pentru bunăstarea sau buna stare a Bisericii noastre? Personal, cred că „pentru buna stare” ar fi corect și mai de folos, bunăstarea însemnând bogăție, și aceasta știm că nu ne apropie de Dumnezeu. Majoritatea preoților se roagă pentru „bunăstarea” Bisericii. Iertați-mă!
Poți adresa oricând o întrebare în cadrul rubricii „Întreabă preotul” transmise LIVE pe doxologia.ro și pe conturile noastre de Facebook și YouTube.De aceea, te îndemnăm să te abonezi la canalul de YouTube și să ne urmărești pe Facebook, pentru a primi în timp util notificările și a afla când intrăm în direct cu unul dintre preoții care vor răspunde la întrebări.
Nu uita, însă, că unele întrebări își găsesc cel mai bun răspuns la părintele duhovnic sau la preotul din parohia ta!
Pentru că timpul transmisiunilor în direct este limitat, ne rezervăm dreptul de a selecta, modera și edita întrebările și comentariile adresate.
O parte dintre răspunsuri se vor regăsi în format text și/ sau video în cadrul acestei secțiuni.
Îți mulțumim pentru înțelegere!
Ce semnificație are schimbarea poziției orarului diaconilor înainte de rugăciunea „Tatăl nostru”?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro
Doamne ajută!
Dan, e o chestiune de înțelegere a termenilor. Indiferent de forma în care acest cuvânt apare în ectenii, el nu face referire la starea materială a Bisericii.
Tocmai de aceea, în ultima ediție a Liturghierului, la ectenia mare, ne rugăm așa: „Pentru pacea a toată lumea, pentru buna stare (statornicia) a sfintelor lui Dumnezeu Biserici” (Liturghier, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2012, p. 136). Poți observa că, pe lângă forma buna stare apare în paranteză și cuvântul „statornicia”. Așadar, orice preot poate folosi ori una ori cealaltă dintre cele două forme. Că nici una dintre ele nu are legătură cu starea materială este de la sine înțeles.
Conform DEX: „STATORNICÍE s. f. Fermitate, constanță, neclintire (în păreri, în hotărâri etc.). ♦ Fidelitate, devotament.”
Sensul și rostul cuvântului în acest context este clar.
Deși nu cred neapărat că „majoritatea” preoților folosește termenul „bunăstarea” (în cel mai bun caz ai putea spune că majoritatea preoților pe care îi cunoști sau i-ai auzit îl rostește așa), chiar dacă ar fi așa, e mai degrabă o problemă de obișnuință. În tot cazul, orice creștin cu adevărat membru al Bisericii ar trebui să îi știe sensul și să înțeleagă la ce se referă. Desigur, este și o datorie a preoților să-l explice.
Dacă ar fi să fim și mai scrupuloși, am putea afirma că e mai degrabă o problemă de pronunție sau de receptare auditivă a termenului, și în nici un caz de sens. Iată de ce:
Bună stare şi bunăstare sunt omofone, adică se pronunţă identic, dar se ortografiază diferit, având sensuri diferite, în funcţie de context.
Astfel, bunăstare, un cuvânt compus prin contopire (scris într-un cuvânt) are sensul: situație materială bună, prosperă; prosperitate, belşug, bogăţie (DEX).
Bună stare este o structură alcătuită din substantivul stare şi adjectivul bună (care poate fi antepus sau postpus substantivului bună stare/stare bună), referindu-se la prezentarea/situaţia nealterată, neuzată, în care se află ceva sau cineva.
Cred că ești de acord cu mine că, până la urmă, este un detaliu neesențial și că esențial este să trăim Sfânta Liturghie nu ca simpli spectatori, ci să simțim cu adevărat că ea este „Împărăția lui Dumnezeu deja venită pe pământ” (IPS Bartolomeu Anania) și să înțelegem că în cadrul ei suntem chemați să ne împărtășim cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge al Domnului.
Mulțumesc!
Spor în toate cele bune!
pr. Andrei